Trăsăturile specifice cu care forța de muncă din România a „înfruntat” pandemia din 2020. Adecco: România a urmat tendințele generale ale regiunii

Perturbarea forței de muncă și amenințarea unei recesiuni economice, aspecte cauzate de pandemia COVID-19, provoacă zi de zi incertitudini care se vor extinde pe următorii ani. Accelerarea automatizării și nevoia de soluții digitale chiar și în sarcinile zilnice de bază, subminează încrederea în ceea ce oamenii știau și cu care erau familiarizați.

Ceva este însă cert: economiile locale au găsit resurse din interior și au făcut față provocărilor din primul trimestru al acestui an. Până în prezent, o combinație de acțiuni, trăsături sociale moștenite și reziliența forței de muncă au ajutat țările din Europa de Est, Orientul Mijlociu și Africa de Nord să gestioneze cu succes criza, arată datele raportului Inovantage, Reading the workforce
DNA of Eastern Europe, Middle East and North Africa, lansat de Adecco.

Ediția din acest sfârșit de an a studiului Inovantage poate fi privită ca o mostră de ADN deconstruit a trăsăturilor acelea care definesc peisajul forței de muncă din regiune.

Raportul își propune să clarifice modul în care condițiile pre-pandemice au ușurat eforturile fiecărei țări și ce le-a accelerat eșecurile, precum și ce învățături cheie pot deprinde și aplica părțile interesate din domeniul public și privat în următorii ani.

Raportul analizează tendințele globale în dezvoltarea și participarea forței de muncă, dar se concentrează pe regiunile din Europa de Est, Orientul Mijlociu și Africa de Nord (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croația, România, Bulgaria, Serbia, Grecia, Turcia, Tunisia și Emiratele Arabe Unite).

Citeste si:
5 indicatori de urmărit în 2021, pe piața muncii
5 indicatori de urmărit în...

Viitorul muncii aparține unei forțe de muncă calificate, digitale și angrenate într-o învățare continuă

  • Cele mai bine pregătite țări pentru a face față provocărilor sunt cele cu o bună mobilitate socială și abilități vocaționale și tehnice în rândul populației active, pe scară largă. Egalitatea între sexe, integrarea minorităților etnice și incluziunea rapidă a forței de muncă afectate joacă un rol cheie în asigurarea tranzițiilor de muncă în vremuri dificile.
  • O infrastructură ITC bună și persoane pregătite din punct de vedere digital sunt combinația perfectă pentru a combate orice perturbări viitoare pe piețele muncii. Țările cu infrastructuri digitale funcționale atât în mediul public, cât și cel privat, dar și o forță de muncă bine pregătită la nivel tehnic, au avut mai mult succes în adaptarea la condițiile stricte ale restricțiilor de mobilitate inițiale.
  • Ajutorul de stat pentru șomaj tehnic și alte subvenții, alături de interdependența relativ redusă de economia globalizată au ajutat țările din Europa de Est să-și revină mai ușor. Răspunsurile politice locale pentru piețele muncii au fost inițial timide și slab comunicate. Majoritatea țărilor au anunțat mai multe măsuri de sprijin după ce UE a lansat răspunsul politicii de coeziune la criza Covid-19.
  • Viitorul muncii în EEMENA aparține unei forțe de muncă calificate, digitale și angrenate într-o învățare continuă. Cu o populație viguroasă, dar în curs de îmbătrânire, țările din regiune trebuie să ofere mai multe oportunități de creștere și experiențe actualizate de învățare pe tot parcursul vieții, pentru a-și perfecționa cetățenii.

Ce trăsături specifice au avut angajații din România. De ce va depinde redresarea economică

Economia românească a scăzut cu 4,7% în a doua jumătate a anului 2020, din cauza pandemiei Covid-19. Acest lucru a fost determinat de un declin de 10,5% în al doilea trimestru. Până în prezent, este așteptat ca economia românească să se contracte cu 5,7% în 2020.

Amploarea redresării economice din 2021 va depinde de: evoluția crizei de sănătate și răspunsul său administrativ, impactul stimulului economic național și influențele din stimulul urmărit la nivelul Uniunii Europene.

Se așteaptă ca România să primească 79,9 miliarde EUR din partea UE până în 2027. Până acum, România a urmat tendințele generale ale regiunii.

Citeste si:
CEDO obligă Elveția să plătească daune morale unei românce
CEDO obligă Elveția să...

„Revenirea economiei românești a fost susținută și de o serie de trăsături specifice. O bună mobilitate socială, o diferență mică în ceea ce privește remunerarea dintre femei și bărbați și o populație educată, cu abilități vocaționale și tehnice fiabile, au făcut ca piața locală a forței de muncă să fie flexibilă anul acesta.

Șomajului nu a explodat, iar angajații care și-au pierdut locurile de muncă au găsit alternative temporare pentru a-și asigura traiul. De asemenea, companiile din România au beneficiat de o schemă de ajutor de stat pentru șomaj tehnic fără prea multe restricții. În alte țări din regiune această susținere a fost condiționată de o analiză trimestrială de impact în activitatea companiei.

Angajații și angajatorii încă se confruntă cu mari provocări în sectoare precum HORECA, educație, arte și divertisment, dar oportunitățile de angajare pe termen mediu sunt din ce în ce mai disponibile. Raportul aruncă o lumină asupra lor și a altor tendințe viitoare” , a declarat Florin Godean, Cluster Manager Adecco România și Ungaria.

Citeste si:
Munca temporara creste afacerile Adecco: compania va depasi 60 mil....
Cum a ajuns Adecco la 9.000...

Sursa foto: Shutterstock

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri