În primele 4 luni ale anului 2025, au avut loc, în medie, aproximativ 14 cazuri de violență domestică pe oră în România. Polițiștii au intervenit în peste 40.000 de cazuri în acest început de an, potrivit IGPR, în timp ce, conform datelor Salvați Copiii, aproape 30% dintre copiii și tinerii din grupe de vârste școlare nu urmează forme de învățământ, iar rata abandonului școlar în ciclurile primare și gimnaziale a ajuns, în 2024, la 19,2%.
În România, corelația dintre violența domestică în diversele sale forme, incluzând abuzul asupra copiilor și nivelurile scăzute ale educației devine tot mai evidentă, fiind o problemă socială profundă. Conform unui studiu al organizației Salvați Copiii, 38% dintre părinți recunosc faptul că practică abuz fizic asupra copiilor, iar 63% dintre copii afirmă că sunt bătuți acasă de către părinți.
În același timp, aproape 20% dintre părinți încă percep bătaia ca un mijloc de educație acceptabil, ceea ce indică o lipsă de conștientizare cu privire la efectele negative ale violenței asupra dezvoltării copilului.
„Evenimentele tragice din ultimele zile nu sunt excepții, ci consecințele directe ale unui sistem care nu funcționează, un sistem care nu apără, ci expune femeile și copiii la riscuri permanente. Într-o astfel de cultură, violența nu este nici metodă, nici justificare. Când violența devine parte din cotidian, ea nu mai e percepută ca o excepție. Devine normă. Iar tragediile devin doar o consecință firească a acestei „normalități” bolnave. Este timpul pentru acțiune. Nu mai putem aștepta următoarea tragedie”, a declarat Diana Bălan, expert în parenting și fondator ParentEd Fest.
Prevenția începe cu educația
Educația parentală nu înseamnă doar „cum să pui limite blânde, dar ferme, copilului tău”. Înseamnă să crești un copil care poate identifica lipsa de respect, care recunoaște o agresiune și are încredere să o semnaleze. Înseamnă părinți care devin acei adulți în care copiii pot avea încredere.
UNICEF România subliniază că circa 400.000 de copii români se află în afara sistemului de educație, doi din 10 copii nu termină opt clase și doar șase din 10 merg la liceu.
Această lipsă de acces la educație contribuie la perpetuarea unui mediu familial vulnerabil la violență. Nivelurile scăzute ale educației, în special în zonele rurale sau în comunitățile vulnerabile, sunt asociate adesea cu o cultură a violenței, perpetuată prin metode de disciplinare inadecvate, care afectează atât relațiile familiale, cât și sănătatea emoțională a copiilor.
„Relațiile sigure dintre părinți și copii sunt fundamentale pentru dezvoltarea sănătoasă a acestora. Înțelegerea emoțiilor și nevoilor copiilor ajută la cultivarea rezilienței, încrederii și echilibrului emoțional. Copiii nu pot semnala pericolul atunci când le este teamă de adulții în care ar trebui să aibă încredere. Ei trebuie mai întâi să se simtă în siguranță pentru a putea recunoaște ce nu este sigur. Iar siguranța nu înseamnă doar protecție fizică. Înseamnă și educație parentală, educație emoțională în școli, gândire critică; instrumente prin care un copil poate învăța să spună: Ce mi se întâmplă nu este normal”, subliniază Dr. Gordon Neufeld, psiholog specializat în dezvoltarea copilului.
Potrivit unui studiu britanic, nivelul de educație al părinților influențează direct dezvoltarea cognitivă a copiilor, inclusiv abilități de citire și matematică. Astfel, implicarea părinților în educația timpurie a copiilor duce la rate mai mari de absolvire, performanțe academice superioare și dezvoltarea abilităților sociale.
Crima din Cosmopolis - un semnal tot mai mare de alarmă
Violența domestică este un subiect des discutat, mai ales în România. Acum câteva zile, o femeie de 23 de ani a fost împușcată în plină zi de către fostul său iubit, sub ochii unor femei și copii, într-un cartier rezidențial din Capitală. Atacatorul deținea două arme asupra sa, fără a avea permis pentru niciuna din ele. Acesta a fost găsit mort de către polițiști chiar în zona complexului imobiliar.
Sursă foto: shutterstock
