De la kilimuri si narghilele de mii de euro, la prize si faianta noua in bai, investitia in Hanul lui Manuc este departe de a fi terminata. La peste 200 de ani de la construirea sa, singurul caravanserai din Europa se lupta pentru a iesi din ruina, dupa o investitie de peste 2,5 milioane de euro, potrivit managerului Dana Schitelea.
Desi este un monument istoric si arhitectural de pret al Romaniei, Hanul lui Manuc din Bucuresti ramane un simbol al amestecului de cultura si civilizatie, reprezentativ pentru tara noastra la mijlocul secolului XIX.

“E un concept gresit ca Hanul lui Manuc este ceva foarte romanesc. Hanul a fost construit de un armean, in stilul tuturor caravan-seraiurilor din lume. Puteti vedea acest stil de constructie in Algeria, Maroc, Turcia. Nu este arhitectura romaneasca. Sistemul acesta de inchidere tip cetate a fost implementat pentru clientii care erau comercianti de toate neamurile, care veneau cu caravanele, cu carutele cu coviltir incarcate cu marfa si trebuiau sa ramana undeva peste noapte in siguranta”, declara managerul hanului.

Abia dupa nationalizarea din 1949 au inceput sa apara influente puternic romanesti la han, odata cu feluri de mancare cu specific local si stergare, stuf sau alte decoratiuni ale portului popular de la noi.

Retrocedat in 2007 familiei Cantacuzino, hanul a intrat in renovare, dar procesul este destul de lent, atat din cauza sumei foarte mari care trebuie investita, cat si a autorizatiilor necesare pentru orice modificare adusa constructiei.

Refacerea terasei, reconditionarea peretilor interiori si introducerea canalizarii, precum si alte reparatii aduse hanului se ridica deja la aproximativ 2,5 milioane de euro, iar planurile familiei Cantacuzino nu se opresc aici.

“Pana acum, daca este sa estimez, cred ca am cheltuit peste 2,5 milioane euro. Dar suma finala depinde foarte mult de preturile materialelor de constructii, de lucrarile care au nevoie de aprobare si de ce restauratori este nevoie pentru acestea. Nu poti sa aduci o trupa de 50 de oameni si sa varuiesti totul repede. Este totusi vorba de un monument”, a precizat Schitelea.

Managerul a spus ca desi termenul finalizarii depinde de multe aspecte, cum ar fi aprobarile de la Primarie, sau preturile impuse de mesterii specialisti in restaurari, familia Cantacuzino si asociatul lor Murat Demiray spera ca lucrarile sa fie gata in maxim doi ani.

“Familia Cantacuzino nu este interesata sa aiba un partener in aceasta investitie, deoarece vor ca hanul sa ramana in familie. S-au depus prea multe eforturi, atat financiare, cat si emotionale, morale, in recuperarea acestui han de la stat. Au primit oferte uriase si le-au refuzat din acelasi motiv: hanul trebuie sa ramana in familie. Dansii au copii, care sunt la varsta casatoriei, vor avea la randul lor copii. Hanul inseamna foarte mult pentru familia Cantacuzino”, a adaugat Schitelea.

Terasa ar putea fi gata in toamna

Anuntata initial pentru aceasta vara, redeschiderea terasei din curtea hanului se va amana, probabil, pana in toamna, din cauza lucrarilor realizate de autoritati pe strazile adiacente intrarii principale in han.

“La terasa, nou este sistemul de canalizare, pentru ca nu exista inainte si tot ce inseamna reconditionarea pietrelor, curatit si revopsit peretii pana la primul nivel, de curatit lemnul de pe usi, care este lemn masiv. Am folosit serviciile unor restauratori, pentru ca este monument istoric. O parte din mobilier l-am construit chiar noi, o parte l-am primit de la sponsori. Am plantat trandafiri , Mana Maicii Domnului si iedera la gradina”, afirma Schitelea.

Deschiderea terasei depinde mult de lucrarile Primariei pe strazile de langa intrarea principala, pe strazile Covaci si pe Franceza.

“E posibil, daca autoritatile respecta termenele, ca la sfarsitul toamnei sa facem un “grand opening”. Nu poti sa chemi oameni de un anumit nivel si tinuta morala si sa realizeze ca au nevoie de cizme de cauciuc pentru a ajunge pana la han”, arata managerul.

Planurile viitoare ale familiei Cantacuzino includ deschiderea celui de-al doilea restaurant, de data aceasta cu specific exclusiv romanesc, care sa poata sustine activitatile hanului pe timp de iarna.

“Pe timpul iernii vrem sa avem deschisa gradina, sa servim vin si tuica fiarta, sa avem gratare in aer liber si sa fie gata si restaurantul de 230 de locuri, cel cu specific romanesc, pentru ca tot ce se intampla in gradina sa se mute iarna in restaurant. Nu am inceput inca sa lucram la el, in momentul in care deschidem gradina, am sa ma ocup si de restaurantul acela”, a precizat Dana Schitelea, care a adaugat ca va fi multumita daca macar un client din o suta se reintoarce dupa o vizita la han.

Ea a mai spus ca in centrul strategiei ei se afla bucurestenii, pe care spera sa ii convinga sa viziteze hanul des, pentru un meniu scurt de seara, sau macar o data pe luna, la salariu.

“Pe noi ne intereseaza publicul din Bucuresti. Bucurestenii sunt targetul meu. Bineinteles ca fiind in Centrul Vechi si singurul caravanserai din Europa, multi straini sunt atrasi aici. Ceea ce ofer strainilor ofer mai intai romanilor si in special bucurestenilor. Cand isi iau leafa la sfarsit de luna vreau sa vina aici sa comande mici si bere si sa se bucure de atmosfera de odinioara”, a specificat ea.

Camerele de la etaj vor deveni boutique hotel

La ultimul etaj al hanului, camerele numerotate amintesc de scopul initial al hanului, acela de a adaposti negustorii, in drumul lor catre alte mari orase, sau porturi. Acum, camerele nu sunt functionale, mare parte din mobilier si utilitati fiind distruse de nepasarea si lipsa de grija a fostilor proprietari.

“Cand a fost retrocedat familiei Cantacuzino, l-am primit o ruina, cu lampile smulse, prizele smulse, intrerupatoarele la fel, baile nu pot fi nici acum folosite, iar faianta este toata sparta. Au luat tot mobilierul. Ultima renovare a fost in 1970. In 2010 s-au implinit 40 de ani de cand nu s-au mai facut imbunatatiri”, aminteste managerul.

Schitelea estimeaza ca renovarea hotelului din cadrul hanului si transformarea sa in boutique hotel, conform planurilor printului Cantacuzino, alaturi de repararea integrala a acoperisului se ridica la peste 2 milioane de euro.

“Doar doua persoane din tara se pricep la restaurarea unui asemenea tip de acoperis, iar la boutique hotel este nevoie de mare atentie la detalii, mobilierul va fi antic. Cred ca este vorba de 2 milioane de euro, pentru faza aceasta a investitiei”, a opinat managerul hanului, care a adaugat ca spera sa obtina niste fonduri europene in viitorul apropiat.

Meniu libanez, romanesc si armenesc, la hanul lui Manuc Bei

La 1806 cand a fost deschis hanul, mancarea era foarte amestecata, potrivit Danei Schitelea: orientala, romaneasca, mancare de han. In plus, cerintele clientilor dictau meniul de multe ori. “Daca veneau negustori de la Budapesta, cereau gulas, daca veneau unii de la Istanbul, cereau mancare orientala. Nu exista un singur stil si feluri de o singura nationalitate”, a tinut sa mentioneze managerul hanului.

Decoratiunile pentru restaurantul libanez , in curs de deschidere includ kilimuri, adica niste covorase orientale, narghilele decorative, tablale de alama realizate manual (tabla= tava sau masuta pentru servit produse de patiserie, de influenta turca, n.red) si alte decoratiuni orientale, care vor fi aduse din Liban si Sudul Turciei. Decoratiunile vor costa in jur de 5.000 euro, potrivit managerului hanului.

In plus, planurile de viitor ale proprietarilor hanului includ si atragerea unui bucatar sef specializat in bucataria armeneasca, pentru pastrarea “unei tente orientale, in conformitate cu originile primului proprietar”.

“Noi colaboram foarte bine cu Ambasada Armeniei si dorim sa aducem cateva feluri de mancare armeneasca. Inca nu am gasit un bucatar armean care sa fie dispus sa deschida aici un restaurant cu specific. Bucataria armeana nu este foarte cunoscuta aici, pe cand cea libaneza este la mare cautare”, a declarat Schitelea, adaugand ca Hanul are deja parte de cerere serioasa pentru mai putin cunoscutul coniac armenesc.

“Avem coniac armenesc Ararat, unul dintre cele mai bune la nivel international, unii spun ca este chiar mai bun decat cel frantuzesc. Churchill astepta cu nerabdare ladita cu cognac armenesc la resedinta sa. Cunoscatorii stiu de ce este atat de indragit. Avem variantele de 3 ani, de 5 ani, de 10 ani si este foarte apreciat. Cumpara si strainii si romanii si deja suntem nevoiti sa comandam periodic, datorita cererii tot mai mari”, a mai spus managerul.



Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Turism »



Setari Cookie-uri