Cum s-au descurcat până acum roboții angajați la stat? Exemplul lui ION, „consilierul” lui Ciucă, Antonia, asistenta lui Boc, și Lazăr, ghidul de la Muzeul Satului

Sursă foto: Guvernul României

Cum s-au descurcat până acum roboții angajați la stat? Exemplul lui ION, „consilierul” lui Ciucă, Antonia, asistenta lui Boc, și Lazăr, ghidul de la Muzeul Satului

Cuprins Articol:
Administrația Fiscală, instituția statului de care antreprenorii s-au plâns în repetate rânduri din cauza infrastructurii la implementarea e-Factura, a anunțat o premieră pentru digitalizarea ANAF. Fiscul a lansat robotul Ana, care va vorbi cu românii și îi va ajuta cu plata taxelor. Numele românești date roboților nu sunt o noutate pentru statul român, care i-a angajat în trecut pe ION, „celebrul” asistent al lui Ciucă, pe Antonia, asistenta Primăriei din Cluj-Napoca, sau pe Lazăr, ghidul turistic de la Muzeul Satului.

Ce roboți a angajat statul român?

Ana este cel mai nou „angajat” de la ANAF, un asistent virtual inteligent conceput pentru a sprijini contribuabilii să obțină rapid informații generale despre obligațiile fiscale. Într-o primă etapă, cea de testare, chatbot-ul ANA va fi disponibil doar în conturile SPV ale utilizatorilor, urmând ca ulterior să fie accesibil direct din portalul instituțional www.anaf.ro

Sursă foto: ANAF

Fiscul nu este prima instituție din România care a angajat roboți pe posturi de stat. Multe primării din România, precum cea din Satu Mare sau Primăria Sectorului 3 din București, au implementat chatbot-uri care să interacționeze cu cetățenii și să le răspundă la întrebări.

Unele proiecte au rămas la stadiul de experiment, altele funcționează și astăzi. Iată, mai jos, câteva exemple de roboți care au lucrat la stat în România.

ION, consilierul lui Ciucă, a fost prins la „furat” în primele zile de muncă

ION, primul robot bazat pe tehnologia de inteligență artificială, devenit consilier onorific al premierului Nicolae Ciucă, a fost prezentat ca o premieră mondială pe 1 martie 2023, la Guvern, de ministrul Digitalizării de la acel moment, Sebastian Burduja, alături de Nicu Șebe, coordonatorul echipei de cercetători români.

Încă din primele zile de muncă, AI-ul guvernamental a fost acuzat de plagiat. Primăria comunei Ciugud din județul Alba a susținut că, în clipul de prezentare al consilierului digital al premierului Ciucă, a fost utilizată, fără acord, o imagine dintr-un clip al școlii din localitate.

Aproape trei ani mai târziu, robotul ION nu mai răspunde, pagina pe care putea fi accesat fiind indisponibilă. Totuși, Ministerul Digitalizării declara anul trecut pentru HotNews că cercetătorii care lucrează pro bono la acest proiect pregătesc o versiune ION 2.0, care va opera ca un funcționar public virtual și ar putea fi lansată chiar în acest an.â

Foto: Guvernul României

Antonia a fost primul funcționar virtual din România

Clujul a fost înaintea tuturor la angajarea roboților în primărie. În 2018, primarul Emil Boc a anunțat că Antonia este primul funcționar virtual din România, un robot dirijat de un soft cu nume de fată, creat pentru a reduce birocrația.

Spre deosebire de ION, Antonia pare să fi „rezistat în timp”: atunci când intri pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca poți accesa chatbot-ul, care răspunde la întrebări uzuale precum plata amenzilor, modalitățile de plată a impozitelor sau depunerea reclamațiilor.

La Iași, un robot este angajat ca paznic pentru supravegherea turiștilor

La Palatul Culturii din Iași funcționează primul robot din România destinat supravegherii spațiilor muzeale. Managerul instituției spune că robotul monitorizează expozițiile și atenționează vizitatorii atunci când se apropie prea mult de un exponat, scrie Agerpres.

Tot la muzeu „s-a angajat” și Lazăr, o aplicație cu inteligență artificială care va ghida vizitatorii în Casa de romi, inaugurată în Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”.

Roboții dezvoltați în mediul privat ajută statul și la gestionarea fondurilor europene

În ultimii ani, statul a început să folosească roboți software pentru a gestiona mai eficient programele finanțate din fonduri europene. De exemplu, compania românească Tailent a automatizat, pentru Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), procesarea cererilor din apelul „Digitalizarea IMM-urilor”, finanțat prin PNRR, scrie Agerpres.

Soluția a ajutat la gestionarea a peste 7.000 de cereri de finanțare și a accelerat evaluarea tehnică și financiară, reducând semnificativ munca manuală.

Tot prin PNRR, UiPath, primul unicorn românesc, va implementa soluții de automatizare a proceselor (RPA) în cel puțin 18 instituții publice, într-un proiect de aproape 15 milioane de euro.

„Reapar roboții la guvern! Nu e vorba de ION care dădea interviuri prearanjate, ci de roboți software de automatizare a proceselor, adică RPA (Robot Process Automation), produsul primului unicorn românesc, UiPath. Practic niște „muncitori digitali” puși pe treabă”, a scris deputatul Radu Mihaiu pe pagina sa de Facebook.

În 2024, și Poșta Română și-a luat roboței

În vara lui 2024, Poșta Română a intrat, la rândul ei, în rândul instituțiilor publice care folosesc roboți pentru a reduce interacțiunea la ghișeu. În mai multe oficii poștale din București au fost instalate terminale self-service, considerate de companie „roboței” care permit plata facturilor și a taxelor fără ajutorul direct al unui funcționar.

Prin aceste terminale, clienții pot achita servicii pentru peste 200 de furnizori, de la energie electrică și gaze, până la telefonie, internet, apă, rate la credite, taxe și impozite,indiferent de localitatea de proveniență a facturii.

Foto: Poșta Română

Personalizate pentru tine