Prețul petrolului a scăzut puternic pe piețele internaționale în ultima lună, după ce președintele american Donald Trump a dat semnale că un acord de pace cu Iranul este mai aproape decât oricând.
Petrolul s-a ieftinit cu 24%, dar carburanții au scăzut mult mai lent
La finalul săptămânii trecute, petrolul Brent era în jur de 72,4 dolari/baril, reprezentând o scădere de circa 24% față de luna precedentă. În România, însă, ieftinirea s-a transmis mult mai lent în benzinării: benzina s-a ieftinit cu aproximativ 7,8% în ultima lună, iar motorina cu 3,3%.
Mai exact, prețul mediu al benzinei a coborât de la aproximativ 9,42 lei/litru la 8,68 lei/litru, în timp ce motorina a scăzut de la 9,54 lei/litru la aproximativ 9,22 lei/litru, în perioada 25 mai – 25 iunie.
Petrolul a coborât puternic față de vârfuri, atât Brent cât și WTI fiind în regiunea de dinaintea începerii conflictului. În România cotațiile carburanților în benzinării au înregistrat chiar o creștere ușoară în ultima săptămână.
Claudiu Cazacu*, consultant de strategie XTB România
Cursul dolarului a redus o parte din ieftinirea petrolului
Analiștii explică faptul că evoluția barilului de petrol nu se reflectă automat, integral și imediat în prețul produselor rafinate vândute la pompă.
Una dintre explicații este cursul valutar. Petrolul este tranzacționat în dolari, iar pentru România contează nu doar cotația internațională a barilului, ci și conversia acesteia în lei.
„Pe de o parte, ieftinirea accentuată a petrolului a întâlnit o depreciere a leului față de dolarul american. Petrolul Brent a ajuns la nivelul de dinaintea izbucnirii războiului în Iran, însă dolarul american este cu 6,9% mai sus în raport cu leul românesc”, a spus Claudiu Cazacu.
Astfel, o parte din scăderea petrolului de pe piețele internaționale poate fi anulată, pentru consumatorii din România, de un dolar mai puternic. Totuși, cursul valutar nu explică singur diferența dintre scăderea abruptă a petrolului și ajustarea mult mai lentă a prețurilor la pompă, a precizat consultantul XTB România.
Taxele și rafinarea țin prețurile carburanților la un nivel ridicat
Benzina și motorina nu sunt petrol crud vândut direct în benzinării. În prețul final intră costul petrolului, rafinarea, transportul, distribuția, costurile de operare ale stațiilor, marjele comerciale și taxele.
În România, componenta fiscală are o pondere ridicată. În 2026, acciza este de aproximativ 3,06 lei/litru la benzina fără plumb și de aproximativ 2,80 lei/litru la motorină, iar TVA-ul standard este de 21%.
La un preț de aproximativ 8,68 lei/litru pentru benzină, TVA-ul inclus în preț este de circa 1,51 lei/litru. Împreună, acciza și TVA-ul ajung la peste 4,5 lei/litru, adică mai mult de jumătate din prețul final. Această parte nu scade în același ritm cu barilul. Acciza este fixă pe litru, iar TVA-ul se ajustează doar proporțional cu baza de preț.
Același mecanism se vede și la motorină. Chiar dacă petrolul se ieftinește pe bursă, o parte importantă a prețului final rămâne rigidă, pentru că este determinată de taxe și costuri care nu se mișcă în același ritm cu țițeiul.
Benzinăriile vând țiței cumpărat anterior, nu achiziționat ”astăzi”
Un alt motiv ține de lanțul de aprovizionare. Între petrolul brut și prețul de la pompă există mai multe etape: rafinare, depozitare, transport, distribuție și vânzare în stații. Dacă distribuitorii sau stațiile au cumpărat carburant la costuri mai mari, ieftinirea de pe piețele internaționale se vede abia după rularea stocurilor și modificarea prețurilor angro.
„Cotațiile internaționale sunt repere orientative, în prețul final de la pompă intră atât referințe de preț specializate, care sunt doar corelate cu petrolul tranzacționat la Londra, dar uneori cu diferențe față de Brent”, a explicat Claudiu Cazacu.
Disponibilitatea fizică a carburanților depinde și de activitatea rafinăriilor din România și din regiune, nu doar de cotațiile Brent sau WTI.
Ajustarea prețului pe piețele financiare se face mai rapid decât disponibilitatea reală a produselor care trebuie să «elibereze» blocajele logistice acumulate în luni de război.
- Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România -
Cazacu arată că piața poate fi influențată inclusiv de orientarea rafinăriilor către produse mai profitabile. „Perturbări ce țin inclusiv de preferința generală pentru combustibil de aviație, mai profitabil, ar putea să fi influențat disponibilitatea unor tipuri de carburanți. În plus rafinăria Petrotel Lukoil nu a fost repornită, forțând redesenări de lanțuri de aprovizionare”, a menționat acesta.
De ce prețurile cresc ”rachetă” apoi cad ca ”o pană”?
Piața carburanților este asociată frecvent cu efectul numit de economiști „rachetă și pană”: prețurile tind să urce rapid atunci când petrolul se scumpește, dar coboară mai lent atunci când petrolul se ieftinește. Fenomenul este cunoscut drept transmitere asimetrică a prețurilor.
În practică, ajustările depind și de concurența locală. În zonele cu mai multe stații sau cu operatori independenți, scăderile pot apărea mai repede. În zonele unde presiunea concurențială este mai redusă, prețurile pot rămâne ridicate mai mult timp, chiar dacă petrolul se ieftinește pe bursă.
Pe termen scurt, acest lucru explică de ce șoferii văd doar parțial ieftinirea petrolului în prețurile de la pompă. Pe termen mai lung, dacă petrolul rămâne la niveluri mai joase și cursul valutar nu anulează scăderea, prețurile carburanților ar trebui să se apropie treptat de noua realitate din piețele internaționale.
„Logica economică sugerează o ajustare în timp care să aducă prețurile mai aproape de dinamica agregată a prețului petrolului, tranzacționat în dolari americani, transpus via cursul de schimb USD/RON în lei”, a concluzionat Claudiu Cazacu.
*Declarațiile făcute de Claudiu Cazacu reprezintă opinii, nu recomandări de investiții.
