Comisia Europeană, presată de producătorii auto și de câteva state să relaxeze reglementările pentru mașinile tradiționale
În ultima perioadă, cel mai „fierbinte” subiect în lumea auto de pe Bătrânul Continent a fost legat de viitorul pachet de ajutorare al industriei auto, unul negociat chiar de Ursula von der Leyen cu reprezentanții producătorilor din regiune. Conform calendarului propus inițial, principalele puncte ale acestui plan de acțiune ar trebui anunțate săptămâna aceasta, mai precis pe 10 decembrie.
Cu toate acestea, este așteptat ca Bruxelles-ul să amâne publicarea acestui pachet, în condițiile în care negocierile pe mai multe puncte cheie încă sunt în desfășurare. Inclusiv Apostolos Tzitzikostas, Comisarul European pe Transporturi, a recunoscut, pentru publicația germană Handelsblatt, că anunțul ar putea fi amânat până în prima jumătate a lui ianuarie.
Acest pachet de sprijin ar trebui să includă și o posibilă revizuire a planurilor pe termen mediu și lung pe care Uniunea Europeană le are în zona transporturilor. Concret, producătorii auto se așteaptă ca, odată cu măsurile de sprijin să vină și o amânare a datei la care vor fi interzise mașinile noi cu motoare poluante, atât cele diesel, cât și cele pe benzină.
Asta au cerut, zilele acestea, și șase state europene, în frunte cu Polonia și Italia. „Suntem într-un punct de cotitură, atât pentru industria producătoare de automobile şi de componente auto din UE, cât şi pentru acţiunea climatică europeană. Putem şi trebuie să ne urmărim obiectivul climatic într-un mod eficient, fără a ne distruge competitivitatea între timp, deoarece nu există nimic verde într-un deşert industrial", susţin cei şase lideri europeni.
Aceștia vor ca UE să permită comercializarea modelelor hibride plug-in, a modelelor de tip REV (electrice cu range-extender) şi a celor care utilizează tehnologia celulelor de combustibil (fuel cell) chiar şi după 2035. De aceeași părere este și cancelarul german, Friedrich Merz, care ar vrea ca UE să facă o excepție și pentru hibridele clasice „foarte eficiente”. Cel puțin asta arată scrisorile transmise președintei CE, Ursula von der Leyen. În plus, se pare că și cetățenii din UE nu vor să vadă din 2035 doar EV-uri pe străzi. Un studiu arată că doi din trei nemți ar vrea ca restricția să fie întârziată.
Toate aceste apeluri pare că nu vor fi ignorate, conform publicației britanice Auto Express, care, citând The Sunday Times, susține că Bruxelles-ul va amâna data „fatidică” de 2035 cu cel puțin cinci ani. În schimb, ONG-urile de mediu, așa cum este Transport & Environment, au avertizat că o astfel de măsură se va dovedi contraproductivă nu doar din punctul de vedere al țintelor de mediu pe care și le-a asumat UE (cum este tranziția „Fit-for-55”), dar și pentru competitivitatea continentului în tehnologii verzi.
Ce ar însemna o amânare a interzicerii mașinilor noi cu motoare tradiționale
Presa britanică, citând surse de la vârful industriei auto, susține că decizia de a amâna interdicția cu cinci ani a fost deja comunicată comunității auto, iar asta ar pune presiune și pe legiuitorii britanici, care și-au armonizat legislația în această zonă cu Bruxelles-ul. Inițial, Londra voia să scoată de la vânzare mașinile noi cu motoare termice din 2030, dar acest deadline a fost deja mutat o dată până în 2035.
Totuși, diferența principală este că Bruxelles-ul pare în continuare de neclintit în ceea ce privește tipul de mașini ce vor mai putea fi comercializate după data de 2035 sau 2040, în condițiile în care tot doar electricele vor fi preferate. În schimb, în Regatul Unit vor putea fi vândute și unele hibride cu „autonomie mare” în modul full-electric. Nu este clar în acest moment dacă este vorba de PHEV-uri sau REV-uri și nici ce înseamnă această „autonomie mare”.
Portugalia, Slovacia și Bulgaria sunt alte state care contestă politica Uniunii Europene, dar România nu a luat o poziție până în prezent. Totuși, trebuie spus că, la momentul votului pe planul de a interzice mașinile noi cu motorizări termice, România s-a numărat printre statele care s-au abținut de la vot.
Un alt subiect fierbinte este cel al normelor de CO2 la nivel de flote, în contextul în care țintele de emisii vor fi scăzute treptat, ceea ce obligă producătorii să facă așa-numitele „emission pools”, adică să-și pună emisiile la grămadă cu cele ale altor producători de mașini electrice, care astfel au emisii zero. Astfel de „grupuri” de constructori au luat deja formă, iar ca o primă măsură binevoitoare, CE a decis că normele din 2025 vor fi aplicate cu amânare, adică producătorii vor trebui să atingă țintele inițial impuse pentru acest an cel târziu până în 2027.
