Germania vrea ca hibridele să „supraviețuiască” și după 2035
Conform planului votat deja de o majoritate a țărilor membre din Uniunea Europeană, mașinile noi cu motoare pe benzină și motorină nu vor mai putea fi comercializate în interiorul blocului comunitar începând cu 2035. Votul pozitiv a avut loc în urmă cu mai bine de doi ani, în 2023, iar producătorii auto au fost și ei de acord, investind sume imense în tranziția către automobile electrice.
Cele mai recente cifre contorizate de Asociația Constructorilor Auto Europeni (ACEA), arată că vânzările de mașini pe baterii continuă să crească, iar noi recorduri sunt depășite aproape lunar, dar ritmul de adopție al electricelor nu este îndeajuns de rapid. Cel puțin asta consideră mai mulți producători, presați de data limită din 2035, cât și de noile reglementări legate de emisiile de CO2 la nivel de flote care vin la pachet cu promisiunea unor amenzi semnificative.
Printre cele mai vocale voci a fost cea a bavarezilor de la BMW, care spun de cel puțin trei ani de zile că o eliminare bruscă a mașinilor termice de pe piață ar știrbi din competitivitatea industriei auto europene și ar avea un efect negativ și asupra clienților, nu doar asupra producătorilor și furnizorilor. Ca alternativă, BMW vrea ca UE să susțină și proiecte precum benzina sintetică (e-fuels, cu alte cuvinte) sau mașinile pe hidrogen, iar o postură similară pare că a fost abordată și de cancelarul german Merz.
Fără doar și poate, acesta recunoaște importanța industriei auto ca și pilon de sprijin al PIB-ului Germaniei, dar și al Europei, în condițiile în care aproximativ 7-8% din PIB-ul UE provine din această ramură a economiei. De aceea, recent, Merz a explicat că viziunea sa despre interzicerea mașinilor noi pe benzină și diesel este puțin diferită de a Bruxelles-ului și că preferă ca mai multe opțiuni să rămână deschise și după acest moment.
„Trebuie să punem înainte de toate accent pe un mix fericit între cerințele de protecție a mediului, dar și tot ce ține de păstrarea competitivității industriei”, a spus acesta. Coaliția de la vârful Germaniei, formată din conservatorii lui Merz și social-democrații, vrea ca UE să permită vânzarea de mașini noi cu tehnologie plug-in hybrid (PHEV), dar și a modelelor electrice cu range-extender (REV), pe lângă anumite vehicule „foarte eficiente” cu sisteme hibride clasice.
Peste doar câteva zile, pe 10 decembrie, este așteptat ca reprezentanții Comisiei Europene să prezinte un pachet de măsuri menite să ajute sectorul auto, lovit de cheltuielile mari pe mașini electrice și noi tehnologii, pe lângă problemele cu tarifele lui Trump și creșterea presiunii din partea Chinei. Experții se așteaptă ca UE să modifice etapizarea reducerii emisiilor de CO2 pe perioada 2025-2030, după ce, anterior, Comisia a admis că normele de CO2 din 2025 se vor aplica ca o medie pentru anii 2025-2027, iar această medie se va lua în calcul la aplicarea eventualelor amenzi.
Merz, scrisoare către conducerea UE: Ar trebui să fim flexibili
„Scopul nostru ar trebui să fie o reglementare a emisiilor de CO2 neutră din punct de vedere tehnologic, flexibilă și realistă, care să îndeplinească obiectivele UE de protecție a climei fără a pune în pericol inovația și crearea de valoare adăugată în industrie”, a scris Merz în scrisoarea care a ajuns la președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.
„Trebuie să luăm în considerare emisiile întregului parc auto - adică mașinile noi, dar și cele existente”, a scris Merz. Subliniind un angajament neîntrerupt față de tranziția către vehiculele electrice, Merz a amintit că UE a convenit, de asemenea, să lanseze un program de subvenții pentru a sprijini familiile cu venituri mici sau medii în achiziționarea sau leasingul unui vehicul electric sau plug-in hybrid. Genul acesta de program de leasing social s-a discutat și în România, ca înlocuitor al programului Rabla, dar se pare că el nu va porni mai devreme de 2027.
Totuși, la nivelul UE, un program de susținere de acest tip este în lucru, iar sumele vehiculate sunt de 3.000 de euro ca subvenție de bază, peste care se adaugă câte 500 de euro de copil în limita a doi copii. Conform unei propuneri legislative, programul ar putea începe chiar de la anul la nivelul UE, deci rămâne de văzut cum se va reflecta asta în politicile de mediu și în programul Rabla / de leasing social din 2026.
Totuși, nu toată lumea din Germania este de partea lui Merz. În plus, Franța și Spania se numără printre principalii susținători ai actualului plan de acțiune.
„Oricine crede că Germania va putea asigura locuri de muncă și crearea de valoare în viitor cu ajutorul tehnologiei motoarelor cu ardere internă, care este deja depășită astăzi, închide cu bună știință ochii în fața realității”, a declarat Sebastian Bock, directorul ONG-ului de mediu Transport & Environment (T&E) Germania.
Franța și Spania au cerut Uniunii Europene să își mențină planurile de interzicere a mașinilor cu motor termic care poluează. Aceste două state și-au exprimat, împreună, speranța că „viitoarea revizuire a normelor de CO2 va menține plafonul stabilit pentru 2035 și ambițiile legate de protecția mediului pe care le avem deja în vedere”, se arată într-un document prezentat miniștrilor climei la Luxemburg la sfârșitul lunii octombrie.
În Italia, guvernul de dreapta a Giorgiei Meloni a criticat legislația, spunând în mai multe rânduri că Europa s-ar „autodistruge” prin astfel de măsuri. „Interzicerea mașinilor cu motor cu ardere internă începând cu 2035 este una dintre cele mai evidente exemple de abordare autodistructivă”, a declarat Meloni la un eveniment organizat la Roma pe 18 septembrie.
