Citeam recent în presa britanică despre planul autorităților de acolo de a investi 27 de miliarde de lire sterline, adică aproape 31 de miliarde de euro, pentru a îmbunătăți starea drumurilor expres și autostrăzilor din Regat, dar și pentru a moderniza anumite segmente care includ poduri și tuneluri îmbătrânite. Oamenii, însă, păreau nemulțumiți că banii nu vor fi utilizați și pentru a acoperi gropile apărute pe drumurile mai mici și de pe străzile din orașe, deși planul se întinde pe o perioadă de cinci ani de zile.
Ca să înțelegem cât de mare este suma aceasta, care oricum i-a lăsat pe unii internauți britanici cu un gust amar, haideți să facem un calcul simplu. În 2026, conform proiecției de buget prezentate de Ministerul Finanțelor, bugetul Ministerului Sănătății, fără doar și poate unul dintre cele mai importante din Guvern, va fi de 22,78 miliarde de lei, în scădere cu aproape 13% față de anul trecut. Asta înseamnă aproximativ 4,5 miliarde de euro. Înmulțit pe cinci ani, cât durează programul de modernizare a drumurilor din Marea Britanie, rezultă 22,5 miliarde de euro - dacă bugetul Ministerului Sănătății rămâne stabil vreme de cinci ani.
Cu alte cuvinte, în Albion se va investi, în cinci ani, doar pentru a acoperi gropi și a moderniza niște șosele o sumă cu 37,33% mai mare decât bugetul aproximativ al Sănătății pe următorii cinci ani de zile. Am făcut acest calcul pentru a vă arăta că mentenanța șoselelor costă și nu costă puțin deloc. Cu alte cuvinte, dacă vrem să avem drumuri bune, trebuie să avem și fonduri îndeajuns de generoase pentru întreținere.
Tocmai de aici, de la lipsa întreținerii adecvate, a și pornit discuția noastră cu Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), pe care l-am întrebat despre starea șoselelor și autostrăzilor din țară după această iarnă și despre metodele pe care autoritățile și drumarii le au la dispoziție pentru a nu mai avea în alți ani atât de multe gropi.
De ce apar gropile. Care sunt diferențele între șoselele de viteză și străzile din orașe
În 2025, bugetul total al CNAIR s-a ridicat la 18 miliarde lei, cheltuielile pentru investiții fiind estimate la 15.12 miliarde de lei. Asta în timp ce cheltuielile cu salariile au crescut anul trecut cu aproape 12%, iar estimările arătau că veniturile erau pe un trend descendent, mizându-se pe absorbții mai mici cu 3,35%.
Șerbănescu a explicat, pentru Wall-Street.ro, că acest buget este insuficient pentru ca CNAIR să păstreze șoselele pe care le are în administrare într-o stare bună. Conform legii, CNAIR administrează „rețeaua de interes național din România, cuprinzând autostrăzi (A), drumuri naționale (DN), drumuri expres (DEx) și variante ocolitoare.”
Din cauza lipsei banilor, reprezentantul Companiei susține că nu se pot realiza operațiunile de mentenanță necesare pe autostrăzile și drumurile țării, care ar trebui efectuate periodic, o dată la 5-10 ani, în funcție de tipul de drum și de nivelul traficului. Tocmai de aceea, CNAIR intervine pentru a „plomba” gropile apărute după iarnă, ca o primă măsură pentru a elimina riscul imediat de incidente ce ar putea fi provocate de gropi. Ulterior, în limita banilor disponibili, CNAIR revine pe anumite porțiuni afectate pentru a le reasfalta, după ce temperaturile cresc, adică începând din aprilie-mai.
Pentru a contextualiza declarațiile reprezentantului CNAIR, este de menționat că bugetul Companiei a crescut constant în ultimii ani. Spre exemplu, în 2022, CNAIR avea un buget de peste 7,2 miliarde de lei, adică sub jumătate din bugetul alocat în 2025. În același timp, crește constant și numărul de kilometri de autostradă în țara noastră, deci crește suprafața de drum pe care CNAIR trebuie să o mențină în stare bună.
Șerbănescu susține că gropile apar mai ales din cauza lipsei mentenanței corecte, combinată cu fluxurile de trafic, care sunt tot mai mari pe autostrăzi și drumuri expres, ca un rezultat firesc al extinderii rețelei de șosele de mare viteză din țara noastră. Practic, acesta spune că, dacă România vrea să fie un hub de industrie și unul rutier în regiune, asta înseamnă trafic greu însemnat, care pune presiune pe infrastructura rutieră și duce la apariția gropilor. Cu alte cuvinte, dacă vrem industrie performantă, un „produs secundar” este un număr mai mare de gropi.
El a subliniat că, pe anumite rute foarte aglomerate, traficul a crescut, în anumite perioade, și de 3-5 ori în ultimii ani. De asemenea, Șerbănescu nu a negat că pe anumite porțiuni gropile au apărut și din cauza aplicării materialului antiderapant, care are un efect coroziv asupra suprafeței de rulare. Totodată, un alt motiv pentru apariția gropilor, pe anumite drumuri sau secțiuni de drumuri - cum a fost și cazul unei porțiuni din A0 - este calitatea slabă a mixului asfaltic aplicat de constructor. Reprezentatul a declarat, însă, că dacă se determină că gropile au apărut din vina constructorului, iar drumul este încă în garanție, reparațiile se fac pe cheltuiala constructorului, nu din banii CNAIR.
În orașe, motivele sunt similare, dar vorbim și de alte cauze care nu sunt întâlnite pe drumurile de viteză. Concret, străzile din urban sunt afectate și de fenomenul de staționare și de trafic bară-la-bară. Asta înseamnă că mașinile stau mai mult timp pe asfalt, fără să se deplaseze.
În condițiile unui trafic intens, zeci de mii de mașini stau pe loc pe drum, care duce la grăbirea procesului de degradare. Asta nu se întâmplă pe un DN sau pe o autostradă unde, chiar și condiții de aglomerație, se menține un flux de trafic constant, adică mașinile merg, chiar dacă cu o viteză mai redusă. Sunt rare situațiile unui ambuteiaj complet pe autostradă, deși s-a mai văzut asta pe Autostrada Soarelui (A2) pe drumul spre mare, respectiv pe DN1, pe Valea Prahovei.
În plus, ca și la nivel extraurban, și în oraș este o problemă finanțarea, care duce ca reparațiile să se facă uneori de mântuială, cu un mix asfaltic prost sau neunitar. În plus, din cauza traficului, uneori nu se pot face operațiuni de mentenanță corecte, care ar însemna închiderea unor șosele importante pe distanțe mari.
Aceste operațiuni nu se pot face peste noapte și duc la îngreunarea traficului. De aceea, autoritățile recurg mai adesea la închiderea unor porțiuni mai scurte, iar uneori șoferii ajung să conducă pe drumuri „rașchetate” care afectează și mai mult drumul, pe lângă că pot provoca pagube la mașini.
Cum se poate rezolva problema gropilor din România
Șerbănescu susține că CNAIR este mereu la curent cu noutățile din domeniul rutier, când vine vorba de tehnici de aplicare a asfaltului și de procesul de reasfaltare, dar și când vine vorba de tipul de asfalt, de bitum și alte lucruri conexe. Cu alte cuvinte, reprezentantul instituției arată că nu există o „soluție-magică” pentru a scăpa de problema gropilor din România.
El a spus că România, din cauza climatului temperat, este într-o poziție mai complicată față de state unde vremea este mai constantă, din punct de vedere climatologic, pe parcursul anului. Asta înseamnă că drumarii de la noi trebuie să găsească soluții pentru ca drumurile să facă față și iarna, la -15 grade Celsius, dar și vara, la +45 de grade Celsius.
Dacă se alege un asfalt prea moale sau prea rigid, el este fie inadecvat în condiții de iarnă, oferind un nivel de aderență redus dacă este prea moale iarna, respectiv poate să apară probleme „de topire” a asfaltului vara, când temperatura la sol trece de 70 de grade Celsius.
În fond, am văzut verile trecute astfel de situații. Se pare că nu există o formulă asfaltică ce poate rezista la aceste variații de temperatură și care să ofere o suprafață de rulare predictibilă și la temperaturi ridicate, și la temperaturi scăzute - dar Șerbănescu susține că mixurile folosite în prezent sunt mai bune decât cele din urmă cu 10-20 de ani, acesta spunând că dacă s-ar mai fi folosit încă tehnicile din trecut, combinate cu traficul mai ridicat din prezent, gropile ar fi fost chiar mai dese.
Noi am observat, mai ales în orașe, multe operațiuni de reparație făcute în grabă sau în condiții meteo neprielnice, care cel mai probabil scad șansele ca asfaltul să fie aplicat corect și să reziste. Astfel, o soluție ar fi ca drumarii să respecte cu strictețe procedurile de reasfaltare și de plombare a șoselelor - chiar și cu prețul blocării șoselelor. Cum, însă, Bucureștiul este „colmatat” deja de lucrările la sistemul de termoficare și la metrou, lucrări ample pe arterele principale sunt greu de trecut de Consiliul General, nu doar dintr-o rațiune de cost, ci și pentru că, probabil, politicienii realizează cât de nepopulară ar fi o astfel de decizie - oricât ar fi de necesară.
Ne-am referit specific la Capitală, dar probleme similare afectează mai toate centrele urbane mari din țară: Iași, TImișoara, Cluj-Napoca, Brașov, Craiova, toate au probleme cu traficul și au drumuri cu destule denivelări și gropi, cu unele excepții.
Ce face Poliția Rutieră pentru a evita accidentele ca urmare a deteriorării stării șoselelor
În mod normal, gropile reprezintă doar o sursă de nervi și nemulțumire pentru șoferi, deoarece un drum cu fisuri și denivelări îi obligă pe participanții la trafic să circule mai lent și mai atent. Asta poate duce la aglomerație și ambuteiaje. Tot din cauza gropilor se pot întâmpla, în cazuri excepționale, și incidente rutiere. Vorbim nu doar de situații în care un șofer își avariază mașina trecând printr-o groapă, ci și situații particulare în care traversarea unei denivelări poate duce la pierderea controlului volanului.
Acestea sunt, cum am spus, situații rare, dar am vrut să vedem cum gestionează Poliția Rutieră traficul după un sezon rece precum cel din iarna 2025-2026, care a afectat destul de multe șosele din țară, atât din interiorul orașelor, cât și în afara lor. Ca răspuns la solicitarea transmisă de Wall-Street.ro, ni s-a spus că „în timpul și ulterior sezonului rece, sunt intensificate activitățile de verificare în teren, având în vedere că asemenea deficiențe (n.r. gropile) pot constitui un pericol real pentru siguranța participanților la trafic.”
„În situațiile în care sunt constatate neconformități privind starea carosabilului, polițiștii rutieri informează administratorii drumurilor publice și solicită adoptarea de îndată a măsurilor necesare pentru remedierea deficiențelor identificate și readucerea sectorului de drum la parametri corespunzători de siguranță, iar dacă este necesar, vor dispune măsuri legale de sancționare”, arată sursa citată.
De asemenea, ni s-a spus că această monitorizare a stării șoselelor de către polițiștii rutieri se realizează și la nivelul „structurilor teritoriale de poliție rutieră” „cu identificarea operativă a sectoarelor degradate ori afectate de fenomene meteorologice, evaluarea gradului de risc pentru siguranța circulației și informarea în timp util a factorilor competenți.”
Poliția ne-a transmis că administratorii drumurilor afectate după o iarnă prelungită au fost, în anumite cazuri, notificați în mai multe rânduri, atât în scris, cât și telefonic, despre problemele găsite în teren, pe care sunt obligați de legislația în vigoare să le rezolve. În unele cazuri, s-a luat măsura provizorie de marcare a gropilor prin amplasarea de indicatoare de avertizare, balize direcționale și mijloace speciale de avertizare, vizibile pe timp de zi și noapte.
Câte accidente au avut loc în iarna 2025-2026 din cauza gropilor, în România
„La nivel național, în timpul sezonului rece 2025/2026, au fost înregistrate 249 de sesizări/petiții privind apariția gropilor sau degradărilor părții carosabile, au fost transmise administratorilor drumurilor publice 399 de informări/notificări în acest context, dintre care 130 ca urmare a sesizărilor/petițiilor primite şi 269 în urma constatărilor proprii ale polițiștilor rutieri, și au fost aplicate 127 de sancțiuni contravenționale administratorilor drumurilor publice pentru neasigurarea stării de viabilitate a părții carosabile”, se arată în răspunsul transmis la cererea Wall-Street.ro.
Conform autorităților, iarna trecută s-au produs două accidente puse pe seama stării proaste a drumurilor. În urma acestor incidente rutiere au fost rănite două persoane. În acest context, Poliția Rutieră recomandă șoferilor „să adopte o conduită preventivă și adaptată condițiilor de drum.” Asta înseamnă că șoferii ar trebui să ruleze mai lent, cu atenție, pe porțiunile de drum - din orașe sau din afara lor - unde sunt multe gropi, pentru a evita pagube la mașină sau situații mai grave.
De asemenea, polițiștii recomandă „menţinerea unei distanţe corespunzătoare față de vehiculul din faţă, pentru a permite observarea şi evitarea eventualelor obstacole apărute pe partea carosabilă, evitarea manevrelor bruşte de schimbare a direcției de mers sau de frânare, care pot conduce la pierderea controlului asupra direcției de deplasare, sporirea atenției în condiții de vizibilitate redusă (noapte, ploaie, ceață), când identificarea degradărilor carosabilului este mai dificilă,” arată sursa citată. „Conducătorii autovehiculelor sunt sfătuiți să manifeste prudență sporită în zonele unde se efectuează lucrări la partea carosabilă și să respecte semnalizarea rutieră instituită temporar.”
Ce pot face șoferii care și-au avariat mașina în gropi. Cum își pot recupera banii pe reparații
Din răspunsul Poliției Rutiere, se înțelege că doar două incidente rutiere au fost provocate direct de starea drumurilor, dar realitatea este că multe drumuri din țară sunt într-o stare proastă dacă nu chiar deplorabilă - inclusiv în București și prin împrejurimi. De aceea, chiar dacă nu a rezultat într-un accident, mulți au fost și sunt cei care și-au avariat mașina după ce au dat într-o groapă.
Situația este complicată pentru că, într-o primă fază, poate să ți se pară că nu ai la cine să apelezi pentru a-ți recupera banii pentru a-ți repara mașina. În practică, însă, după cum vedem și din răspunsul poliției, este obligația administratorului drumului să-l mențină în stare bună. Tocmai de aceea, șoferul care și-a avariat mașina într-o groapă poate să-și recupereze costul reparațiilor de la administrator, deși acest proces ar putea fi de durată.
Pentru a înțelege mai bine care sunt pașii concreți în acest proces care pare anevoios, Wall-Street.ro a stat de vorbă cu avocatul Augustin Drăghiceanu, care ne-a oferit o serie de sfaturi. În primul rând, șoferul trebuie să afle cine este administratorului drumului unde și-a avariat mașina într-o groapă.
Dacă vorbim de rețeaua de autostrăzi, drumuri naționale și drumuri expres, așa cum am arătat, administratorul este CNAIR. În obiectul de activitate al companiei nu intră doar administrarea și exploatarea acestor drumuri, ci și „întreținerea și repararea”, conform Art. 4 din O.U.G nr. 84/2003.
„Din dispozițiile relevante privitoare la răspundere citată mai sus, precum și din ansamblul reglementării civile delictuale din NCC (aplicabil situației prezentate), rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a unei persoane (fizică ori juridică) este necesară îndeplinirea cumulativă a patru condiții (sau elemente constitutive), respectiv:
- săvârșirea faptei ilicite;
- prejudiciul;
- raportul de cauzalitate între fapta ilicită săvârșită și prejudiciu;
- vinovăția autorului faptei ilicite și prejudiciabile,” arată acesta.
Fapta ilicită este reprezentată de încălcarea prevederilor legale menționate, respectiv de cele înscrise în Ordonanța nr. 43/1997, la art. 191, art. 22, art. 40, art. 19, art. 44, art. 45 și art. 59. Aceste articole fac vorbire despre obligațiile CNAIR de a menține șoselele în bune condiții, de a semnaliza corespunzător gropile sau zonele în lucru, de a desfășura operațiuni de remediere a problemelor de pe șoselele aflate în administrare și alte prevederi conexe, care pot sta la baza unei acțiuni în instanță a șoferului care și-a avariat mașina din cauza condițiilor drumului.
„Prejudiciul este reprezentat de paguba suferită în urma accidentului/incidentului rutier dovedită cu acte doveditoare (deviz/ofertă de reparație/înlocuire). Raportul de cauzalitate dintre accident, pagubă și starea drumului se dovedește în cadrul procesului prin orice mijloc de probă: martori, probe foto-vdeo etc. Vinovăția este reținută și ca urmare a culpei simple, iar nerespectarea prevederilor legale mai sus enunțate prezumă vinovăția”, arată avocatul.
Cum am spus, un astfel de proces nu este de scurtă durată, deci șoferul trebuie să-și facă reparațiile pe propria asigurare, pentru ca apoi să-și recupereze banii dacă are câștig de cauză. Este important de subliniat că, dacă o groapă era clar semnalizată, iar șoferul și-a avariat mașina în ea, șansele să-și poată recupera banii de la administratorul drumului sunt foarte mici. Mai ales dacă se poate demonstra că șoferul circula cu viteză sau că nu-și adaptase viteza la condițiile de drum și meteo.
