Dacă mâine ai avea nevoie de 10.000 de lei, i-ai avea? Doar 23% dintre români pot spune „da”. Dana Dima, BCR: „Banii vin fără instrucțiuni”

Românii au primit în ultimii ani câteva lecții importante despre bani, dar nu neapărat din cărți sau de la specialiști. Creșterea prețurilor, facturile tot mai mari și presiunea cheltuielilor zilnice i-au obligat să își regândească bugetele și prioritățile. Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, a atras atenția, în cadrul evenimentului de lansare a studiului, că inflația a devenit unul dintre cei mai duri profesori de educație financiară pentru populație.

În opinia sa, educația financiară nu înseamnă doar să cunoști produsele bancare sau să înțelegi cum funcționează investițiile, ci mai ales să știi cum să reacționezi atunci când situația economică se schimbă.

„Asta înseamnă educație financiară, să știm cum să reacționăm la ce se întâmplă sau ce se va întâmpla. În acest context este esențială educația financiară. Nu trebuie doar să înțelegem un produs financiar, ci, în același timp, să știm cum să luăm deciziile cele mai bune când se schimbă mediul în care suntem. Practic, înseamnă să învățăm înainte de a veni nota de plată, cum a fost inflația”, a explicat Adrian Codirlașu.

Acesta a vorbit și despre una dintre problemele persistente ale societății românești: reticența de a discuta deschis despre bani, chiar și în familie.

„În România avem un obicei, nu vorbim despre bani, că nu e frumos. Noi tocmai vrem să facem exact contrariul și să vorbim despre bani. Și, în acest context, v-aș ruga un singur lucru: până la finalul săptămânii, să avem o conversație despre bani cu cineva din altă generație”, a transmis președintele Asociației CFA România.

Doar 23% dintre români ar putea scoate din buzunar 10.000 de lei pentru o urgență

Una dintre cele mai îngrijorătoare concluzii ale cercetării este că majoritatea românilor nu au suficiente economii disponibile pentru a face față fără dificultăți unei cheltuieli neprevăzute. Potrivit datelor prezentate de Marius Luican, fondatorul Reveal Marketing Research, doar 23% dintre respondenți declară că ar putea acoperi fără probleme, din banii disponibili, o cheltuială neașteptată de 10.000 de lei.

Alți 18% ar putea folosi economiile proprii, dar cu dificultate, în timp ce 19% ar apela la un împrumut sau la un card de credit. În schimb, 14% dintre respondenți spun că nu ar putea face față unei asemenea cheltuieli. wCifrele arată că, deși mulți români reușesc să își gestioneze cheltuielile curente, o situație neprevăzută le-ar putea destabiliza bugetul. În același timp, 55% dintre respondenți declară că nu au credite, însă absența datoriilor nu înseamnă automat că au și economii.

Adrian Codirlașu a atras atenția că independența financiară nu ar trebui confundată cu lipsa împrumuturilor. O persoană poate avea credite și, în același timp, o situație financiară sănătoasă, dacă își gestionează corect veniturile, activele și obligațiile.

„55% au spus faptul că nu au credite. Pe de altă parte, 22-23% au spus că nu ar putea să vină cu 10.000 de lei, dacă ar fi nevoie. Cum văd independența financiară? Prin faptul de a nu avea datorii. De asemenea, în același timp, nu există nici lichiditate. Aici cred că este foarte mult loc de îmbunătățire”, a explicat Adrian Codirlașu.

Acesta consideră că românii trebuie să înceapă să își privească finanțele personale ca pe un întreg, nu ca pe o serie de produse financiare separate.

„Noi trebuie să ne uităm la întregul portofoliu, și la active, și la pasive, și să le gestionăm împreună. Nu un credit separat, un depozit separat, o investiție în acțiuni separată, ci să le vedem ca pe un portofoliu. Acesta este modul în care trebuie să ne gestionăm finanțele personale”, a explicat președintele CFA România.

Un sfat practic oferit de specialist celor care intenționează să contracteze un credit este să încerce, înainte de a se împrumuta, să pună lunar deoparte echivalentul viitoarei rate. În acest fel, pot verifica dacă bugetul personal le permite să susțină obligația de plată.

Inflația, cel mai dur profesor de educație financiară. Șapte din zece români și-au schimbat comportamentul

Inflația și creșterea costului vieții au avut cel mai mare impact asupra relației românilor cu banii, potrivit studiului. Nu mai puțin de 67% dintre respondenți spun că scumpirile le-au schimbat semnificativ comportamentul financiar. Marius Luican, fondatorul Reveal Marketing Research, a explicat că procentul este unul foarte ridicat, dar trebuie privit și în contextul economic actual.

„Știți cum e vorba aceea, nimic nu te învață cum te învață nevoia. La fel de bine, nimic nu te învață până când nu te frigi la degete, ca să zic așa. Și 67% dintre români spun că inflația și creșterea costului vieții le-au schimbat semnificativ comportamentul financiar. Ca om care stă în jurul acestor rapoarte de cercetare de atât de mult timp, trebuie să spun că procentul vorbește de la sine. Este un procent devastator, dar el trebuie privit în contextul în care ne aflăm”, a declarat Marius Luican.

Acesta a arătat că inflația a avut un impact mai puternic asupra comportamentului financiar decât alte evenimente importante din viață, precum pandemia, pierderea locului de muncă, apariția unui copil sau cumpărarea unei locuințe.

Pentru mulți români, schimbarea comportamentului financiar nu a fost rezultatul unui plan de economisire construit din timp, ci al necesității de a face față cheltuielilor tot mai mari.

În acest context, educația financiară devine importantă nu doar pentru acumularea unor economii, ci și pentru capacitatea de a anticipa riscurile și de a lua decizii înainte ca problemele să apară.

Doar 36% dintre români se consideră independenți financiar. La 30 de ani începe schimbarea

Studiul „Vârstele banilor” arată că independența financiară rămâne mai degrabă o aspirație decât o realitate pentru majoritatea românilor. Doar 36% dintre respondenți se consideră independenți financiar, iar 15% cred că vor atinge această independență în viitor.

Diferențele dintre generații sunt semnificative. Generația X declară cel mai ridicat nivel de independență financiară, de 41%, urmată de Millennials, cu 35%, și Generația Z, cu 26%.

În același timp, 62% dintre români consideră că sunt în urmă față de situația financiară pe care și-ar fi dorit să o aibă la vârsta lor.

Sentimentul devine mai puternic odată cu înaintarea în vârstă. Dacă 52% dintre tinerii din Generația Z se consideră în urmă financiar, procentul ajunge la 61% în rândul Millennials și la 69% pentru Generația X.

Un alt rezultat important este că vârsta de 30 de ani reprezintă, în medie, momentul în care românii consideră că relația lor cu banii se schimbă cel mai mult.

„Pragul de 30 de ani pare să fie momentul în care relația românilor cu banii se schimbă cel mai profund. Este punctul în care aspirațiile financiare încep să fie testate de realitatea vieții adulte”, a declarat Marius Luican.

Pentru 32% dintre respondenți, maturitatea financiară începe odată cu primirea primului salariu.

De altfel, definiția independenței financiare diferă între generații. Tinerii din Generația Z o asociază mai frecvent cu veniturile obținute prin propria muncă, în timp ce persoanele din Generația X pun mai mult accent pe siguranță și stabilitate.

Românii renunță la vacanțe și rămân în joburi pe care nu și le doresc pentru a avea mai mulți bani

Independența financiară nu este asociată exclusiv cu nivelul veniturilor sau cu economiile acumulate, ci și cu libertatea de a decide cum îți petreci timpul.

Potrivit datelor prezentate de Reveal Marketing Research, 70% dintre respondenți asociază independența financiară cu posibilitatea de a avea control asupra propriului timp.

În același timp, 54% dintre români spun că au amânat vacanțe pentru a-și atinge obiectivele financiare, 40% au rămas într-un loc de muncă pe care nu și-l doreau, iar 37% au acceptat muncă suplimentară.

Marius Luican consideră că această asociere dintre bani și timp reflectă o schimbare importantă în felul în care românii înțeleg independența financiară.

„Observăm în studiul nostru că, în momentul în care se raportează la independența financiară, timpul devine un criteriu esențial. Pentru români a apărut o unitate de măsură a banilor. Care este timpul? 54% spun că au amânat vacanțe pentru independența financiară, 40% au rămas într-un job pe care nu îl doreau și 37% acceptă muncă suplimentară”, a explicat fondatorul Reveal Marketing Research.

Practic, pentru o parte dintre români, independența financiară înseamnă și posibilitatea de a refuza un loc de muncă nepotrivit, de a petrece mai mult timp cu familia sau de a nu fi obligați să accepte ore suplimentare pentru a-și acoperi cheltuielile.

Cel mai mare regret financiar al românilor: nu au început să economisească mai devreme

Întrebați ce decizie financiară ar schimba dacă ar putea să se întoarcă în timp, 23% dintre români spun că și-ar fi dorit să înceapă să economisească mai devreme. Alți 18% regretă că nu au evitat anumite datorii.

Rezultatele cercetării arată însă că fiecare generație are experiențe diferite cu banii și că lecțiile financiare pot circula în ambele sensuri, de la părinți la copii, dar și invers.

Astfel, 46% dintre respondenți consideră că disciplina economisirii este cea mai importantă lecție pe care tinerii o pot învăța de la generațiile mai mature. În schimb, 42% cred că persoanele mai în vârstă pot învăța de la tineri cum să își diversifice sursele de venit.

În cadrul prezentării rezultatelor, Marius Luican a subliniat că niciuna dintre generații nu deține toate răspunsurile în materie de bani. Tinerii pot învăța de la cei mai în vârstă disciplina economisirii, planificarea pe termen lung și gestionarea crizelor, în timp ce generațiile mature pot prelua de la tineri flexibilitatea profesională, utilizarea instrumentelor digitale și deschiderea către noi surse de venit.

Dana Dima, BCR: „Banii vin fără instrucțiuni”. De ce educația financiară trebuie să înceapă înainte de primul salariu

În cadrul evenimentului de prezentare a studiului, Dana Dima, vicepreședinte executiv Retail & Private Banking și membru al Comitetului Executiv al BCR, a vorbit despre importanța educației financiare încă din copilărie, dar și despre faptul că relația cu banii continuă să se schimbe pe parcursul vieții.

„Ceea ce am învățat cu toții în ultimii ani este că educația financiară nu are vârstă. Cum le punem împreună ca să facem un manual? Că, știți, banii vin fără instrucțiuni. Îi primim la un moment dat, la primul salariu. Nu prea știm ce să facem cu ei și tocmai de aceea trebuie să începem de mici”, a declarat Dana Dima.

Reprezentanta BCR a amintit că programul Școala de Bani, lansat în urmă cu zece ani, a pornit de la ideea de a transforma sucursalele băncii în spații de educație financiară, unde oamenii să poată învăța gratuit cum să își gestioneze bugetele.

„Când am pornit noi, acum 10 ani, pe drumul acesta, ne-am întâlnit împreună și am zis că trebuie să facem ceva altfel. Și am zis: mie mi-a plăcut să merg la școală, dar de când am devenit mare, nu m-a mai trimis nimeni la școală. Și am zis: ce ar fi să facem în agențiile BCR o școală? Să fie Școala de Bani. Și în momentul în care am pornit, am zis: 100 de unități, în fiecare joi, după orele de program, voluntari, vom face Școala de Bani”, a povestit Dana Dima.

În cei zece ani de activitate, aproximativ 1,2 milioane de români au participat la cursurile și proiectele programului, potrivit datelor comunicate de bancă. Dana Dima a vorbit și despre importanța schimbului de experiență între generații, pornind de la o discuție cu un tânăr aflat la primul interviu de angajare.

Acesta era preocupat de modul în care ar trebui să își negocieze primul salariu și de suma pe care ar trebui să o ceară angajatorului. În cele din urmă, tânărul a explicat că își dorește un venit care să îi ofere suficientă stabilitate financiară pentru a se putea concentra pe învățare și dezvoltare profesională.

Pentru reprezentanta BCR, exemplul arată că tinerii au propriile perspective asupra banilor, iar generațiile mai mature pot învăța la rândul lor din experiențele acestora.

„Hai să privim tinerii cu bunele lor idei, dorințe și aspirații, că și acest lucru face diferența. La 20 de ani ai o aspirație, la 60 alta, dar să îi învățăm să-și gestioneze nevoile cât mai bine și să-și seteze un obiectiv, să-și seteze un plan, pentru că un plan început e mai bun decât un plan perfect. Orice pas contează foarte mult”, a explicat Dana Dima.

Cercetarea a fost realizată în octombrie 2026, pe un eșantion de 1.200 de respondenți, cu vârste cuprinse între 18 și 61 de ani, din mediul urban și rural, utilizatori de internet, cu proporții egale între Generația Z, Millennials și Generația X.