Cât mai costă să trimiți bani în Republica Moldova. Anca Dragu face bilanțul primului an de plăți prin SEPA: "Băncile din Moldova au parcurs un salt tehnologic uriaș"

Cât mai costă să trimiți bani în Republica Moldova. Anca Dragu face bilanțul primului an de plăți prin SEPA: "Băncile din Moldova au parcurs un salt tehnologic uriaș"

Cuprins Articol:
Costul unui transfer transfrontalier în euro în Republica Moldova a scăzut la o medie de aproximativ un euro, comparativ cu vechile comisioane care ajungeau între 20 și 150 de euro. În primul an de la aderarea la sistemul SEPA, cetățenii și companiile au economisit în total circa 16,4 milioane de euro, a declarat Anca Dragu, guvernator al Băncii Naționale a Moldovei (BNM), prezentă la cea de-a 15-a ediție a Bucharest Forum, într-un interviu acordat publicației Wall-Street. Cu această ocazie, Anca Dragu a vorbit despre transformările economice din regiune și despre relațiile investiționale cu Republica Moldova, menționând inclusiv cazul unei bănci moaldovenești care și-a deschis un IFN în România. Totodată, aceasta a abordat rolul inteligenței artificiale în supravegherea bancară, precum și perspectivele tinerilor pe piața muncii, în contextul avansului tehnologic.

Aproape opt din zece transferuri transfrontaliere în euro trec prin SEPA

Anca Dragu, guvernator al Băncii Naționale a Moldovei (BNM), precizează că băncile din Republica Moldova au început să proceseze plăți prin SEPA pe 6 octombrie 2025, iar în primul an, prin această infrastructură, au fost efectuate aproximativ 1,2 milioane de tranzacții. 

Mai mult, aproape opt din zece tranzacții transfrontaliere în euro sunt realizate acum prin SEPA, potrivit datelor prezentate de Anca Dragu.

  • În primul an de la conectarea operațională, au fost efectuate aproximativ 1,2 milioane de tranzacții prin SEPA.
  • O bancă din R. Moldova a înființat deja un IFN în România
  • Tehnologie nouă în bănci, dar și protecția strictă a informațiilor
  • Politică monetară restrictivă pentru controlul inflației

Interlocutoarea Wall-Street recunoaște că pentru familiile care trimit sau primesc bani din diaspora, conectarea la SEPA a însemnat transferuri mai rapide și comisioane mai mici. Beneficiile au venit și în cazul firmelor, în special pentru IMM-uri și exportatori, cărora le-a simplificat plățile în euro și le-a redus costurile.

Aproximativ 60% din comerțul exterior al Republicii Moldova se desfășoară cu Uniunea Europeană, iar peste 60% din investițiile străine directe provin din statele membre, susține Anca Dragu, guvernator al Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

Anca Dragu, guvernator al Băncii Naționale a Moldovei (BNM)

O bancă din Republica Moldova a înființat un IFN în România

Întrebată dacă băncile moldovenești s-ar putea extinde pe alte piețe, inclusiv în România, Anca Dragu a explicat că legislația din Republica Moldova le permite să deschidă sucursale sau filiale în străinătate. Aceasta a oferit și un exemplu de extindere în zona creditării nebancare.

În acest context, este de menționat că una dintre băncile din Republica Moldova a înființat în România o instituție financiară nebancară, aceasta aflându-se în prezent în procesul de obținere a autorizațiilor necesare din partea autorităților competente de supraveghere

 

- Anca Dragu, guvernatoar al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) -

Anca Dragu susține că schimburile comerciale dintre România și Republica Moldova au ajuns la circa 1,63 miliarde de euro în prima jumătate a lui 2026. Potrivit cifrelor oferite de guvernatoare, în Republica Moldova activează aproximativ 1.700 de companii cu capital românesc, iar în România există peste 8.000 de companii cu participare moldovenească. 

La finalul lui 2025, capitalul propriu deținut de investitorii români în companiile moldovenești se ridica la 397 de milioane de euro, în creștere cu aproximativ 143% față de 2020.

Interlocutoarea îi încurajează pe antreprenorii români să se uite la oportunitățile deschise de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană și de Planul de Creștere în valoare de 1,9 miliarde de euro. În sectorul financiar, aceasta a dat ca exemplu de cooperare implicarea Bursei de Valori București în crearea Bursei Internaționale a Moldovei.

Ce poate face banca centrală când scumpirile vin din energie

Pentru a readuce inflația spre țintă, Anca Dragu a punctat că BNM folosește politica monetară, în principal dobânda de politică monetară și instrumentele de gestionare a lichidității. 

O politică monetară restrictivă poate tempera cererea internă prin efectul asupra creditării și economisirii, explică guvernatoarea BNM. 

Altfel spus, intervenim pentru ca o scumpire punctuală – să zicem la energie – să nu declanșeze o spirală inflaționistă generalizată, în care toate celelalte prețuri și salarii cresc necontrolat

 

- Anca Dragu, guvernatoar al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) -

Cum folosește BNM inteligența artificială în supravegherea băncilor

Anca Dragu a vorbit despre avântul AI și în cazul băncilor, susținând că vede aplicații pentru inteligența artificială în supravegherea sistemului bancar, în politica monetară și în combaterea spălării banilor.

Guvernatoarea BNM a explicat însă că folosirea inteligenței artificiale este însoțită de măsuri precum controlul accesului, autentificarea, monitorizarea și evaluarea periodică a riscurilor cibernetice.

Principiul fundamental este clar: inteligența artificială trebuie să contribuie la fundamentarea deciziei, nu să genereze decizia. Intervenția umană, responsabilitatea instituțională și judecata economică rămân elementele-cheie în exercitarea autorității monetare

 

- Anca Dragu, guvernatoar al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) -

Ce ar aduce Anca Dragu de la Chișinău la București

Întrebată ce ar aduce în politica bancară de la București din sistemul financiar de la Chișinău, Anca Dragu a indicat viteza cu care băncile din Republica Moldova au adoptat soluții digitale și au dezvoltat servicii la distanță. 

În opinia sa, reducerea birocrației și adoptarea rapidă a tehnologiei ar constitui un avantaj competitiv și pe piețele europene dezvoltate.

În ceea ce îi privește pe tinerii care intră pe piața muncii, guvernatoarea spune că școala ar trebui să pună mai mult accent pe gândirea critică, creativitate, competențe digitale și capacitatea de adaptare. 

Guvernatoarea BNM pledează și pentru o colaborare mai strânsă între școli, universități și companii, astfel încât programele de studiu să țină pasul cu schimbările din economie.

INTERVIUL INTEGRAL poate fi citit mai jos:

“În primul an de la conectarea operațională, au fost efectuate aprox.1,2 milioane de tranzacții prin SEPA”

  • Wall-Street: La un an de la conectarea Republicii Moldova la SEPA, care este bilanțul acestei integrări? Care este suma economisită până acum de populație și companii - datorată acestei integrări și cum s-a simțit în buzunarul moldoveanului de rând?

Anca Dragu: Din perspectivă economică, aderarea la SEPA a consolidat integrarea Republicii Moldova în arhitectura financiară europeană. Acest lucru este deosebit de important având în vedere că aproximativ 60% din comerțul exterior al Republicii Moldova se desfășoară cu Uniunea Europeană, peste 60% din investițiile străine directe provin din țările UE, iar o parte semnificativă a remitențelor provine de la cetățenii moldoveni care locuiesc și lucrează în Uniunea Europeană.

Impactul a fost atât rapid, cât și măsurabil. Din 6 octombrie 2025, când băncile moldovenești au devenit participanți operaționali la SEPA, plățile în euro între Republica Moldova și țările SEPA au devenit semnificativ mai accesibile și mai rapide

 

 

- Anca Dragu, guvernatoar al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) -

Comisionul mediu pentru un transfer transfrontalier în euro s-a redus la circa 1 euro, comparativ cu nivelurile anterioare de 20-150 de euro. Astfel, în primul an de la conectarea operațională la SEPA, cetățenii și companiile au economisit aproximativ 16,4 milioane de euro. Totodată, aproape opt din zece tranzacții transfrontaliere în euro sunt efectuate prin SEPA, ceea ce demonstrează adoptarea rapidă a acestei infrastructuri de plăți.

Pentru cetățeanul de rând, mai ales în contextul relațiilor cu diaspora și al cooperării economice cu statele membre ale UE,acest lucru se traduce în beneficii concrete: trimiterea și primirea banilor între Republica Moldova și țările SEPA au devenit mai rapide, mai sigure și la costuri semnificativ reduse

Pentru companii, în special pentru IMM-uri și exportatori, SEPA a însemnat simplificarea transferurilor în euro, reducerea costurilor aferente și creșterea competitivității pe piețele externe. Prin aderarea la SEPA, Republica Moldova a făcut un pas important în integrarea în infrastructura europeană de plăți, aducând beneficii directe cetățenilor și mediului de afaceri.

"Obiectivul este să valorificăm oportunitățile oferite de noile tehnologii, asigurând, protecția informațiilor"

  •  Ați prezentat strategia Băncii Naționale a Moldovei privind utilizarea inteligenței artificiale (AI) în verificarea băncilor. Cum ne asigurăm că această digitalizare nu lasă ușa deschisă pentru hackeri sau atacuri cibernetice?

Băncile centrale nu mai pot rămâne observatori, inteligența artificială are potențialul de a transforma modul în care ne exercităm mandatul fundamental, de la politica monetară și supravegherea sistemului financiar-bancar, până la combaterea spălării banilor. Cu toate acestea, integrarea sa în operațiunile de bază trebuie să rămână prudentă. 

Principiul fundamental este clar: inteligența artificială trebuie să contribuie la fundamentarea deciziei, nu să genereze decizia. Intervenția umană, responsabilitatea instituțională și judecata economică rămân elementele-cheie în exercitarea autorității monetare

În contextul digitalizării accelerate a sectorului financiar, dezvoltarea și adoptarea noilor tehnologii trebuie să fie însoțite de măsuri riguroase de securitate cibernetică

 

- Anca Dragu, guvernatoar al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) -

 La Banca Națională a Moldovei, adoptarea instrumentelor bazate pe inteligență artificială (AI) și supravegherea prudențială a sectorului bancar nu reprezintă un scop în sine, ci contribuie la consolidarea eficienței proceselor de supraveghere și a capacității de identificare și gestionare a riscurilor din sectorul bancar. În acest context, acordăm o atenție deosebită identificării și gestionării riscurilor cibernetice, precum și consolidării măsurilor de securitate. 

Integrarea soluțiilor bazate pe inteligență artificială în cadrul BNM sunt însoțite de măsuri de securitate adaptate riscurilor asociate utilizării acestor tehnologii, inclusiv mecanisme de control al accesului, autentificare, monitorizare și evaluare periodică a riscurilor

 

- Anca Dragu, guvernatoar al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) -

În plus, investim în dezvoltarea continuă a competențelor specialiștilor BNM și consolidăm cooperarea cu partenerii internaționali pentru prevenirea, identificarea și gestionarea amenințărilor cibernetice. Obiectivul nostru este să valorificăm oportunitățile oferite de noile tehnologii, asigurând, în același timp, protecția informațiilor, securitatea sistemelor și menținerea încrederii în sectorul financiar.

"Când inflația crește, o politică monetară restrictivă temperează cererea agregată"

  • Prețurile și inflația dor cel mai mult cetățeanul. Care este principala dumneavoastră "armă" la Banca Națională a Moldovei pentru a ține prețurile sub control în perioada următoare? Ce poate rezolva Banca Națională a Moldovei și ce nu poate rezolva atunci când scumpirile vin din energie sau din importuri?

Principalul instrument pe care Banca Națională il are la dispoziție pentru a asigura stabilitatea prețurilor este politica monetară, având în centru rata de politică monetară și instrumentele de gestionare a lichidității (cum sunt normele de rezervă obligatorie). Prin ajustarea ratei de politică monetară, generăm un impact în costul creditării și al economisirii în economie. 

Când inflația crește, o politică monetară restrictivă temperează cererea agregată, făcând economisirea mai atractivă și consumul excesiv mai costisitor, ceea ce conduce la readucerea inflației către ținta stabilită pe termen mediu

 

 

- Anca Dragu, guvernatoar al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) -

Totuși, este important să înțelegem atât puterea, cât și limitele băncii centrale. Politica monetară este foarte eficientă pentru impactul asupra cererii interne, însă nu poate controla șocurile externe de anvergură globală. Atunci când inflația este generată de scumpirea resurselor energetice pe piețele internaționale, de perturbări în lanțurile logistice globale sau de factori climatici severi, banca centrală nu poate influența prețul petrolului sau al gazelor la pompă și la factură.

 Rolul BNM în asemenea momente, de crize exogene, este să limiteze propagarea efectelor de runda a doua. Altfel spus, intervenim pentru ca o scumpire punctuală - să zicem la energie - să nu declanșeze o spirală inflaționistă generalizată, în care toate celelalte prețuri și salarii cresc necontrolat

 

 

- Anca Dragu, guvernatoar al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) -

Prin acțiunea noastră fermă, menținem ancorate așteptările inflaționiste ale populației și protejăm puterea de cumpărare a leului pe termen mediu și lung. Concomitent,  independența băncii centrale este o condiție fundamentală pentru îndeplinirea mandatului său. 

Aceasta trebuie să fie însoțită de responsabilitate și o comunicare publică activă. O bancă centrală credibilă își exercită mandatul cu profesionalism, transparență și consecvență, având permanent în vedere interesul populației și bunul mers al economiei.

“Una dintre băncile din Republica Moldova a înființat în România o instituție financiară nebancară”

  •  Am putea vedea bănci din Moldova care să se dezvolte în alte piețe, inclusiv în România?

Cadrul legal și normativ aplicabil sectorului bancar din Republica Moldova permite băncilor să înființeze sucursale și filiale în alte jurisdicții, oferindu-le astfel flexibilitatea de a-și extinde activitatea în funcție de strategia de dezvoltare și capacitățile de care dispun.  

 În acest context, este de menționat că una dintre băncile din Republica Moldova a înființat în România o instituție financiară nebancară, aceasta aflându-se în prezent în procesul de obținere a autorizațiilor necesare din partea autorităților competente de supraveghere 

 

 

- Anca Dragu, guvernatoar al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) -

 Acest exemplu ilustrează interesul pentru extinderea activităților financiare peste hotare, în condițiile respectării cerințelor de autorizare și supraveghere aplicabile.

“În Republica Moldova activează în jur de 1.700 de companii cu capital românesc”

  •  Ați declarat că sunteți întrebată la Bruxelles de ce companiile din România nu investesc mai mult în Republica Moldova. Din dubla dumneavoastră perspectivă, ce anume sperie sau frânează capitalul românesc să treacă Prutul?

Republica Moldova și România sunt profund interconectate economic și investițional. Doar în primele șase luni ale anului curent, schimburile bilaterale au totalizat circa 1,63 miliarde euro, în continuă creștere de-a lungul anilor. 

În prezent, în Republica Moldova activează în jur de 1.700 de companii cu capital românesc, în timp ce în România există peste 8.000 de companii cu participare moldovenească. Mai mult, la finele anului 2025, investitorii români dețineau în companiile moldovenești un capital propriu de 397 de milioane de euro, marcând o creștere de circa 143% comparativ cu anul 2020

 

 

- Anca Dragu, guvernatoar al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) -

“Pot asigura investitorii români că BNM garantează un mediu financiar stabil și predictibil”

Prezența românească este vizibilă în multiple sectoare strategice – de la producție textilă, industrie auto și agro-alimentar, până la energie, IT, construcții și transporturi. Un punct de referință absolut este consolidarea sectorului financiar: preluarea unei bănci sistemice locale de către cel mai mare grup bancar din România, extinderea în creditarea nebancară și implicarea Bursei de Valori București în crearea noii Burse Internaționale a Moldovei. Dialogul dintre autoritățile de la Chișinău și București și mediul de afaceri este extrem de dinamic.

 Încurajez oamenii de afaceri români să valorifice oportunitățile de investiții oferite de apropierea rapidă a Republicii Moldova de Uniunea Europeană și de instrumentele financiare de sprijin, cum este Planul de Creștere în valoare de 1,9 miliarde de euro

 

 

- Anca Dragu, guvernatoar al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) -

Din perspectiva mea de Guvernator, pot asigura investitorii români că BNM garantează un mediu financiar stabil, predictibil și aliniat la standardele europene, oferind încrederea necesară ca acest capital să vină și să se dezvolte pe termen lung în Republica Moldova.

"Băncile din Republica Moldova au parcurs un salt tehnologic uriaș"

  •  Dacă ați putea aduce mâine la București un singur lucru care funcționează deja în sistemul financiar de la Chișinău, ce ați implementa?

Aș aduce agilitatea și capacitatea de inovare accelerată pe care sistemul financiar din Republica Moldova le-a demonstrat în ultimii ani, în special în zona de Fintech, digitalizare și dezvoltarea serviciilor la distanță. 

Băncile din Republica Moldova au parcurs un salt tehnologic uriaș, transformându-se într-un timp record în unele dintre cele mai flexibile și digitalizate ecosisteme din regiune. 

Această mentalitate orientată spre debirocratizare totală și adoptarea rapidă a soluțiilor digitale de ultimă generație ar constitui un avantaj competitiv uriaș în orice piață europeană dezvoltată

 

 

- Anca Dragu, guvernatoar al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) -

“Educația trebuie să treacă de la modelul bazat pe simpla memorare și acumulare de informații”

  • Tinerii fără experiență își găsesc greu de lucru, iar inteligența artificială sperie multe meserii. Chiar dacă nu este treaba directă a Băncii Naționale a Moldovei, ce ar trebui schimbat în educație ca să nu ne trezim cu un val de șomeri?

Educația trebuie să treacă de la modelul bazat pe simpla memorare și acumulare de informații - care pot fi acum accesate instantaneu prin intermediul inteligenței artificiale - la dezvoltarea gândirii critice, a creativității, a alfabetizării digitale avansate și a capacității de adaptare continuă. 

Pe o piață a muncii în transformare, vor fi tot mai importante competențele de utilizare responsabilă a tehnologiei, să interpreteze date complexe și să rezolve probleme multidisciplinare

 

 

- Anca Dragu, guvernatoar al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) -

“La BNM susținem activ proiecte ample de educație financiară și digitală”

Sistemul educațional - de la școli și până la universități - trebuie să își intensifice parteneriatul cu mediul privat, astfel încât programele de studiu să fie permanent aliniate la realitățile economiei moderne. 

La BNM susținem activ proiecte ample de educație financiară și digitală, fiind convinși că o generație tânără bine pregătită, flexibilă și conectată la inovație este cea mai puternică garanție pentru o economie rezilientă și prosperă


 

- Anca Dragu, guvernatoar al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) -

 Prin inițiativele sale de educație financiară, BNM urmărește să sprijine tinerii în dezvoltarea competențelor necesare pentru luarea unor decizii financiare informate. Vrem să ajutăm tinerii să își creeze un viitor financiar sigur. Este important ca ei să înțeleagă principiile economice de bază pentru a putea naviga cu succes în lumea financiară.

O înțelegere profundă a acestor noțiuni îi va transforma în cetățeni informați și pregătiți pentru a lua decizii financiare responsabile și pentru a contribui la dezvoltarea economică durabilă a Moldovei.

Traseul profesional al Ancăi Dragu, Guvernatoare Băncii Naționale a Moldovei 

Anca Dragu ocupă funcția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei din decembrie 2023. Economistă de carieră, cu aproape trei decenii de experiență în domeniul bancar și financiar, al politicii macroeconomice și al serviciului public, ea și-a construit un profil profesional solid la nivel național, european și internațional.

Pe durata mandatului său, ea promovează în mod activ agenda de integrare europeană a Republicii Moldova prin accelerarea reformelor structurale și a modernizării sectorului financiar. Aderarea Moldovei la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) a reprezentat un moment istoric, consolidând integrarea țării în infrastructura financiară europeană și întărind convergența acesteia cu standardele financiare europene.

  • Și-a început cariera la Banca Națională a României, după care a lucrat mai bine de un deceniu la Fondul Monetar Internațional. Ulterior, s-a alăturat Comisiei Europene (DG ECFIN), unde a ocupat funcțiile de analist economic și consilier principal, contribuind la elaborarea și coordonarea politicilor economice și financiare europene. Experiența sa profesională include, de asemenea, funcții de conducere de nivel înalt în sectorul energetic privat.
  • Cariera sa este completată, de asemenea, de o experiență politică la cel mai înalt nivel, ea ocupând funcțiile de președintă a Senatului României și de ministru al Finanțelor. Aceste mandate au fost marcate de reforme structurale, de o mai mare transparență bugetară și de politici menite să asigure o creștere economică durabilă.
  • Anca Dragu este doctor în economie și conferențiar universitar la Universitatea de Studii Economice din București și la alte instituții de învățământ superior, unde predă cursuri de macroeconomie și finanțe. Este autoarea a numeroase lucrări științifice publicate în reviste naționale și internaționale.

Bucharest FORUM 2026, ediție aniversară 15 ani

Președintele României, Nicușor Dan, prim-ministrul Luca Niculescu, președintele Senatului, Mircea Abrudean, și președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, vor participa la Bucharest Forum 2026, pe 19-20 noiembrie, la Palatul Parlamentului. 

Cea de-a 15-a ediție aduce oficialii români în dialog cu reprezentanți ai instituțiilor europene și internaționale, lideri de afaceri și experți, într-un program care leagă prioritățile naționale de deciziile economice și de securitate ale Europei.

Pe 19–20 noiembrie 2026, Bucureștiul devine din nou punctul central al dialogului strategic internațional reunind lideri, decidenți și experți din multiple regiuni ale lumii, în cadrul uneia dintre cele mai importante platforme multi-regionale de dezbatere geopolitică și economică.

Ajuns la cea de-a 15-a ediție aniversară, Bucharest Forum revine într-un moment în care alianțele globale, modelele economice, tehnologia și coridoarele comerciale trec prin transformări profunde.

Sub tema "On the Edge of Realignment", ediția din acest an aduce în prim-plan marile schimbări care redefinesc ordinea internațională și rolul cooperării strategice între regiuni.

Agenda și informațiile despre participare sunt disponibile pe site-ul Institutului Aspen România.

Personalizate pentru tine