Cercetarea arată că, deși oamenii sunt interesați să își gestioneze mai bine finanțele, teama de a lua decizii greșite, incertitudinile economice și lipsa încrederii în propriile alegeri continuă să reprezinte obstacole importante.
Unul din trei români știe ce ar trebui să facă cu banii, dar îi este greu să aplice
Potrivit cercetării, 70% dintre adulții din marile orașe consideră că pot găsi cu ușurință informații despre administrarea banilor. Cu toate acestea, aproximativ o treime întâmpină dificultăți în transformarea informațiilor în decizii financiare concrete. Problema persistă inclusiv în rândul persoanelor care au participat deja la cursuri de educație financiară.
Aproximativ 28,5% dintre participanții la astfel de cursuri recunosc că le este în continuare dificil să aplice ceea ce au învățat. Pe de altă parte, educația financiară pare să influențeze comportamentul unei părți importante dintre cursanți.
Astfel, 77,6% dintre persoanele care au urmat cursuri declară că au devenit mai atente la cheltuieli, iar 39,4% spun că au început să investească. Datele sugerează că accesul la informații financiare poate contribui la schimbarea comportamentelor, dar nu elimină automat dificultățile legate de economisire, investiții sau planificarea bugetului.
De ce ne este frică să investim? Inflația, fraudele și teama de a pierde bani
Studiul arată că una dintre principalele bariere în luarea deciziilor financiare este teama de a face o alegere greșită. În discuțiile de grup organizate în cadrul cercetării, participanții au vorbit despre inflație, riscul unor investiții nereușite, nesiguranța pensiei și fraudele financiare.
Unul dintre respondenți a descris inflația drept un fenomen care „ne mănâncă din bani, ca moliile”. Alții au invocat convingeri transmise în familie, precum ideea că „dacă ajungi la bancă, ești dator pe viață”.
Aceste percepții arată că relația românilor cu banii nu este influențată doar de nivelul veniturilor sau de cunoștințele financiare, ci și de experiențele personale și de temerile acumulate în timp. Participanții la cercetare au indicat că ar avea nevoie de explicații practice despre investiții, simulări pentru situații financiare dificile și instrumente care să îi ajute să se protejeze împotriva fraudelor.
Regula 50/30/20 și economisirea sumelor mici, printre cele mai importante lecții despre bani
La zece ani de la lansarea Școala de Bani, BCR a identificat și principalele lecții reținute de participanții la program.
Una dintre cele mai cunoscute este regula 50/30/20, care propune împărțirea veniturilor lunare în trei categorii:
- 50% pentru nevoi esențiale, precum locuința, utilitățile, alimentele și transportul;
- 30% pentru dorințe, inclusiv activități recreative sau cumpărături care nu sunt indispensabile;
- 20% pentru economii, investiții sau alte obiective financiare.
Regula nu reprezintă o formulă universală, ci un reper care poate fi adaptat în funcție de veniturile și cheltuielile fiecărei persoane.
O altă lecție reținută frecvent de participanți este importanța economisirii sumelor mici.
Potrivit concluziilor programului, construirea unor obiceiuri financiare sănătoase depinde mai degrabă de consecvență decât de posibilitatea de a pune deoparte sume mari.
Familiile care participă la cursuri de educație financiară discută mai des despre investiții și pensii
Cercetarea evidențiază și diferențe în ceea ce privește discuțiile despre bani în familie. În familiile persoanelor care au urmat cursuri de educație financiară, 51,5% discută cel puțin lunar despre investiții, comparativ cu 31,4% în rândul celorlalți respondenți.
Diferențe apar și în cazul discuțiilor despre pensii. Aproximativ 49,1% dintre familiile cursanților discută lunar despre acest subiect, față de 34,6% în cazul celorlalți participanți la studiu.
Rezultatele indică o asociere între participarea la cursuri și frecvența conversațiilor despre deciziile financiare, fără a demonstra însă că educația financiară este singura cauză a acestor diferențe.
România, paradoxul european: Suntem prudenți cu banii, dar avem puține cunoștințe financiare
Concluziile cercetării sunt puse în context și prin datele Flash Eurobarometrului privind alfabetizarea financiară, realizat în 2023 pentru Comisia Europeană.
Potrivit acestuia, România înregistrează cea mai mare pondere din Uniunea Europeană a persoanelor cu un scor ridicat la comportamentele financiare declarate: 82%, comparativ cu media europeană de 65%. În schimb, atunci când vine vorba despre cunoștințe financiare, rezultatele sunt considerabil mai slabe.
Doar 13% dintre respondenții români ating un nivel ridicat al cunoștințelor financiare, față de media europeană de 26%. Cu alte cuvinte, românii declară comportamente financiare prudente, dar au dificultăți atunci când trebuie să înțeleagă concepte și mecanisme financiare mai complexe.
Diferența sugerează că prudența în administrarea banilor nu este întotdeauna însoțită de cunoștințele necesare pentru evaluarea unor produse de economisire, investiții sau creditare.
BCR: 1,2 milioane de români au participat la Școala de Bani în ultimii zece ani
Programul Școala de Bani a fost lansat de BCR în 2016, cu obiectivul de a oferi gratuit cursuri și resurse de educație financiară. În cei zece ani de activitate, aproximativ 1,2 milioane de români au participat la cursurile și proiectele programului, iar peste 3.000 de angajați BCR s-au implicat ca profesori voluntari.
Nicoleta Deliu-Pașol, Head of Communication & CSR în cadrul BCR, susține că una dintre principalele concluzii ale acestui deceniu este că oamenii au nevoie nu doar de informații, ci și de încredere pentru a lua decizii financiare.
„În urmă cu zece ani, am pornit de la convingerea că educația financiară nu trebuie să fie un privilegiu, ci o resursă accesibilă fiecărui român. Astăzi, după un deceniu de Școala de Bani, am învățat că, indiferent de vârstă, venituri sau experiență, avem mai multe întrebări și preocupări comune decât ne imaginăm, dar și că banii pot deveni un subiect despre care vorbim deschis, fără teamă sau rușine. Pentru BCR, educația financiară este o investiție pe termen lung în autonomia și prosperitatea românilor”, a declarat Nicoleta Deliu-Pașol.
Pentru următorii ani, BCR își propune să dezvolte programul prin experiențe de învățare aplicate, instrumente practice și resurse adaptate diferitelor etape ale vieții.
Cercetarea „Raportul privind alfabetizarea financiară 2025” a fost realizată de Asociația Brașov 2050 și impact2050, în parteneriat cu BrandBerry, pe un eșantion de 1.244 de adulți conectați digital, cu o marjă de eroare declarată de ±2,8%.
