Cele șapte construcții se află în Spijkenisse, în apropiere de Rotterdam, unde au fost deschise publicului între 2011 și 2013. Podurile reproduc imaginile de pe bancnotele euro și sunt suficient de apropiate unele de altele pentru a putea fi vizitate pe jos, scrie Euronews. Orașul poate fi accesat din Rotterdam inclusiv cu liniile C și D ale metroului.
De ce podurile de pe bancnotele euro au fost imaginare
Povestea începe înainte de introducerea monedei euro, în 2002, când Banca Centrală Europeană (BCE) a trebuit să decidă ce imagini urmau să apară pe bancnote.
Pentru a evita favorizarea vreunui stat membru, designerul austriac Robert Kalina a conceput o serie de bancnote care ilustrau stiluri arhitecturale europene abstracte: Grecia clasică, Roma antică, gotic, Renaștere, baroc, rococo, arhitectura industrială a secolului al XIX-lea și cea contemporană a secolului XX.
Bancnotele euro sunt identice în întreaga zonă euro, spre deosebire de monede, care au fețe naționale diferite în funcție de țara emitentă. Pe partea din față a fiecărei bancnote apare o fereastră sau o poartă, iar pe verso sunt reprezentate podurile.
Potrivit BCE, ferestrele și porțile simbolizează spiritul european de deschidere și cooperare, iar podurile reprezintă comunicarea dintre oamenii Europei, precum și dintre Europa și restul lumii.
Exista însă o condiție importantă: podurile trebuiau să fie imaginare. Bancnotele urmau să ilustreze stiluri arhitecturale din diferite perioade istorice, nu monumente care puteau fi asociate cu un anumit stat.
Astfel, construcții reale și ușor de recunoscut, precum Podul Rialto din Veneția sau Pont Neuf din Paris, nu au ajuns pe bancnote.
Cum au devenit reale podurile de pe bancnotele euro
Situația s-a schimbat în 2011, când designerul olandez Robin Stam a venit cu ideea construirii unor versiuni reale ale celor șapte poduri. Proiectul a fost realizat împreună cu autoritățile locale, într-o nouă zonă rezidențială din Spijkenisse, potrivit Euronews.
Podurile, cunoscute sub numele de „Spijkenisser Eurobruggen”, reproduc desenele de pe bancnote și au fost vopsite în aceleași culori. Fiecare poartă numele bancnotei pe care apare, de la podul de 5 euro până la podul de 500 de euro.
Toate cele șapte au fost deschise publicului între 2011 și 2013. În acest fel, imaginile create tocmai pentru ca nicio țară să nu poată revendica drept propriu simbolul de pe o anumită bancnotă au ajuns să existe fizic într-un singur oraș din Țările de Jos.
Podurile ar putea dispărea de pe viitoarele bancnote euro
Povestea podurilor revine în actualitate în 2026, în contextul în care BCE pregătește prima schimbare majoră a designului bancnotelor euro de la lansarea acestora, la 1 ianuarie 2002. Zece propuneri de design au fost selectate în cadrul a două teme, „Cultura europeană” și „Râuri și păsări”.
Prima variantă ar putea aduce pentru prima dată personalități reale pe bancnotele euro. Printre numele selectate se află Maria Callas, Ludwig van Beethoven, Marie Curie-Skłodowska, Miguel de Cervantes Saavedra, Leonardo da Vinci și Bertha von Suttner.
Conform variantelor inițiale, Maria Callas ar putea apărea pe bancnota de 5 euro, Beethoven pe cea de 10 euro, Marie Curie pe cea de 20 de euro, iar Bertha von Suttner pe bancnota de 200 de euro. Pe verso ar putea apărea biblioteci, universități, piețe publice, festivaluri și spectacole.
Cealaltă temă propusă de BCE, „Râuri și păsări”, pune accent pe natură. Variantele includ un izvor de munte și o pasăre cățărătoare de stâncă, o cascadă și un pescăraș albastru, o vale îngustă traversată de un râu și prigorii, un râu șerpuit și o barză albă, o gură de vărsare și un ciocîntors, respectiv un peisaj marin și un sulițar nordic.
Pe verso-ul bancnotelor din această variantă ar urma să apară clădiri ale unor instituții europene, precum Parlamentul European, Comisia Europeană sau Curtea Europeană de Conturi.
Europenii pot vota viitorul design până pe 21 septembrie 2026
Sondajul public privind cele zece propuneri este deschis între 23 iulie 2026, ora 16:30 CET, și 21 septembrie 2026, ora 23:59 CET. Consultarea este disponibilă în toate cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene, iar participarea nu este limitată în funcție de vârstă, naționalitate sau țara de reședință, potrivit Wall-Street.ro.
Votul public nu va stabili direct designul câștigător. Consiliul guvernatorilor BCE urmează să ia decizia finală spre sfârșitul anului 2026, după luarea în calcul a consultării publice, a unui sondaj reprezentativ, a evaluărilor tehnice și a recomandărilor unui juriu de design.
Chiar și după alegerea designului, noile bancnote nu vor intra imediat în circulație, procesul putând dura mai mulți ani.
BCE intenționează să păstreze valorile actuale de 5, 10, 20, 50, 100 și 200 de euro. Bancnota de 500 de euro nu va reveni, după ce BCE a încetat emiterea acesteia în 2016.
Astfel, podurile desenate pentru primele bancnote euro se apropie de finalul unei etape a existenței lor pe bani. Copiile construite în Spijkenisse rămân însă în picioare, iar cele șapte poduri concepute inițial tocmai pentru a nu exista nicăieri în Europa pot fi văzute acum, toate, într-un singur oraș olandez.
Vezi această postare pe Instagram
