Dilema lui Isărescu: economia cere dobânzi mai mici, inflația spune „nu”. Ce estimează ING că va decide astăzi BNR

Sursa foto: Shutterstock / LCV

Dilema lui Isărescu: economia cere dobânzi mai mici, inflația spune „nu”. Ce estimează ING că va decide astăzi BNR

Cuprins Articol:
Banca Națională a României (BNR) decide astăzi dacă modifică dobânda de politică monetară, principalul instrument prin care influențează costul creditelor și al depozitelor din economie. Economiștii ING România estimează însă că banca centrală va menține și la această ședință dobânda-cheie la 6,50%, urmând ca prima reducere să aibă loc abia în ianuarie 2027, după ce inflația va intra pe o traiectorie mai clară de scădere.

Dobânda-cheie se află la 6,50% din august 2024, când BNR a redus-o de la 6,75%. De atunci, banca centrală nu a mai modificat nivelul dobânzii și este de așteptat să păstreze aceeași abordare și la ședința de astăzi.

Conform scenariului de bază al ING, prima reducere a dobânzii-cheie va avea loc în ianuarie 2027, iar pe parcursul anului viitor BNR ar urma să reducă dobânda cu un total de 100 de puncte de bază, echivalentul unui punct procentual. Astfel, dobânda-cheie ar putea ajunge la 5,50% până la sfârșitul lui 2027.

„Scenariul nostru de bază presupune că Banca Națională a României va reduce ratele dobânzilor cu 100 de puncte de bază în 2027, începând cu o reducere de 25 de puncte de bază în ianuarie”, se arată în raportul semnat de Valentin Tataru, economistul-șef al ING România, și Stefan Posea.

Cum văd ING și BNR evoluția economiei

Analiștii ING și-au revizuit în scădere prognoza privind economia României și estimează acum o contracție a produsului intern brut (PIB) de 0,5% în 2026, urmând ca economia să revină pe creștere în 2027, cu un avans de 2,3%.

Raportul arată că economia a început anul într-un ritm slab. În primul trimestru din 2026, PIB-ul s-a contractat cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce consumul populației a scăzut cu 1,8%. În schimb, investițiile au continuat să crească, cu 2,2%, susținute în principal de proiectele finanțate din fonduri europene.

În opinia economiștilor, această combinație, economie slabă și inflație încă ridicată, explică de ce BNR preferă să nu înceapă încă reducerea dobânzilor.

Cum văd ING și BNR dobânzile și inflația

Indicator20262027
Dobânda-cheie BNR (scenariu ING)6,50%5,50%
Inflație la final de an, ING6,0%3,6%
Inflație medie anuală, ING8,2%4,3%
Inflație la final de an, BNR5,5%2,9%

Economiștii ING sunt mai pesimiști decât BNR în privința inflației

În ceea ce privește inflația, ING estimează că România va încheia anul cu o rată de aproximativ 6,0%, peste prognoza BNR, care indică un nivel de 5,5%. Diferențele se păstrează și pentru 2027, când ING estimează o inflație de 3,6%, comparativ cu prognoza de 2,9% a băncii centrale.

„Ne așteptăm ca inflația să se situeze la aproximativ 6,0% la sfârșitul anului 2026, cu o medie anuală de 8,2%, pentru ca apoi să scadă la 3,6% până la sfârșitul anului 2027, cu o medie anuală de 4,3%”, se arată în raport.

De ce nu se grăbește BNR să reducă dobânzile

Potrivit economiștilor ING, deși economia încetinește, inflația rămâne prea ridicată pentru ca BNR să înceapă relaxarea politicii monetare. Banca centrală va prefera să păstreze dobânda-cheie la nivelul actual și să aștepte confirmarea unei scăderi sustenabile a inflației, în loc să reducă prematur costul banilor.

Analiștii estimează că temperarea cererii, reducerea presiunilor salariale și ieșirea din baza anuală de comparație a efectelor majorărilor de taxe și a liberalizării pieței energiei electrice din vara anului 2025 vor contribui la scăderea inflației în perioada următoare.

ING avertizează însă că riscurile nu au dispărut. Tensiunile din Orientul Mijlociu pot alimenta noi presiuni inflaționiste și pot genera ieșiri de capital, în contextul în care România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice importante.

Raportul mai arată că BNR va încerca să mențină un echilibru și în ceea ce privește lichiditatea din sistemul bancar. Chiar dacă intrările de fonduri europene ar putea atinge niveluri record, banca centrală este așteptată să evite excedentele mari de lichiditate din ultimii ani, pentru a nu crea presiuni suplimentare asupra cursului de schimb.

Personalizate pentru tine