Productivi, dar nu și fericiți la muncă: 56% dintre participanții la un studiu se simt frecvent stresați
Raportul realizat de EIRomania, HR Hub și Lumea D&I, pe baza metodologiei Genos Emotional Culture Index (ECI), analizează cultura emoțională la locul de muncă și felul în care aceasta diferă în funcție de rol, vechime sau gen.
Prezentat de inițiatori drept primul raport național dedicat acestui subiect în România, documentul reunește răspunsurile a 1.103 profesioniști din zece sectoare de activitate și ale unui grup distinct de profesioniști străini care lucrează în România.
Datele au fost colectate anonim între 9 aprilie și 6 septembrie 2026. Analiza include și 1.155 de comentarii deschise despre ceea ce le dă energie oamenilor și ceea ce îi consumă la muncă.
Productivitatea rămâne ridicată, chiar și când starea de bine nu ține pasul
Dintre participanți, 71% spun că se simt frecvent productivi și tot 71% se simt frecvent autonomi și capabili. În schimb, numai 38% se simt frecvent fericiți la serviciu.
Productivitatea este una dintre cele mai stabile stări analizate: doar 3% dintre respondenți spun că se simt rar sau niciodată productivi. Diferența dintre productivitate și fericire apare în fiecare sector analizat, iar în unele domenii depășește 40 de puncte procentuale.
Datele indică astfel că oamenii pot continua să livreze rezultate chiar și atunci când experiența lor de zi cu zi la muncă este marcată de presiune sau oboseală. Pentru angajatori, performanța măsurată prin rezultate nu oferă, singură, o imagine completă asupra stării echipelor.
Stresul la locul de muncă: 56% îl resimt frecvent, doar 22% consideră rezonabil acest nivel
Stresul este cea mai răspândită stare neplăcută din studiu: 56% dintre participanți spun că îl resimt frecvent. Epuizarea urmează cu 47%.
Există însă o diferență mare între experiența efectivă și ceea ce respondenții consideră justificat în propriul job. Numai 22% apreciază că ar fi rezonabil să fie frecvent stresați, iar 6% spun că un asemenea nivel i-ar ajuta să lucreze eficient.
Faptul că o experiență este comună nu înseamnă automat că este și benefică sau că nu putem face nimic pentru a o îmbunătăți
- Alina Bănescu Perkins, fondatoarea EIRomania și inițiatoarea proiectului Emoții la Muncă -
Aceasta propune ca discuția despre stres să includă și modul în care companiile organizează activitatea: „Cât din stresul pe care îl trăim ne ajută să răspundem provocărilor și cât este generat sau amplificat de felul în care organizăm munca, comunicăm, stabilim prioritățile și luăm deciziile?”
În interpretarea sa, obiectivul nu este eliminarea oricărei forme de stres profesional, ci înțelegerea diferenței dintre mobilizarea în fața unei provocări și presiunea constantă, asupra căreia organizațiile pot interveni.
Coordonatorii de echipă raportează cel mai frecvent stres și epuizare
Dintre principalele categorii profesionale analizate, coordonatorii de echipă înregistrează cele mai mari ponderi ale stresului și epuizării frecvente: 66%, respectiv 54%. Valorile sunt mai ridicate decât cele raportate de directori și de proprietarii de afaceri, iar diferențele dintre roluri sunt confirmate statistic pentru ambele stări, potrivit raportului.
Este nivelul organizațional care transmite deciziile conducerii și răspunde, în același timp, pentru rezultate și pentru starea echipei. Primul rol de coordonare vine cu mai multă autonomie, dar datele arată că această categorie resimte și o încărcătură emoțională ridicată.
Primii doi ani într-o organizație vin cu mai multă anxietate
Aproape jumătate dintre participanții aflați în primii doi ani într-o organizație, respectiv 49%, spun că se simt frecvent anxioși. Ponderea scade la aproximativ o treime în rândul celor cu peste 16 ani vechime în organizație. Noii veniți se simt, totodată, mai rar autonomi, apreciați și informați.
Pentru companiile care investesc în recrutare și în imaginea de angajator, rezultatele aduc în prim-plan ceea ce se întâmplă după angajare: cât de clar sunt explicate așteptările, ce sprijin primesc oamenii și cum se formează relația lor cu organizația.
Femeile participante resimt mai frecvent presiunea
Anxietatea este resimțită frecvent de 47% dintre femeile participante, față de 33% dintre bărbați.
Diferențe în aceeași direcție apar și în cazul stresului, epuizării și sentimentului de a fi tratat incorect, toate fiind confirmate statistic, potrivit raportului. Comentariile deschise descriu și situații concrete asociate acestor experiențe, inclusiv revenirea din concediul pentru creșterea copilului.
La nivelul întregului grup analizat, aproape trei din zece participanți spun că se simt frecvent tratați incorect la muncă. În același timp, aproximativ o treime spun că nu trăiesc această experiență aproape niciodată. Cele două rezultate arată cât de diferite pot fi experiențele ascunse în spatele unei medii generale.
Ce le dă energie oamenilor și ce îi consumă
În comentariile deschise, autonomia apare în toate sectoarele drept principala sursă de energie la muncă. Respondenții o descriu prin încrederea primită și posibilitatea de a decide asupra propriei activități.
Aprecierea este asociată cu feedbackul, echitatea și sentimentul că efortul este observat, dincolo de recompensa financiară.
În sens opus, stilul de conducere apare în aproape toate categoriile de comentarii negative. Lipsa de claritate privind prioritățile și deciziile este indicată drept o sursă directă a anxietății.
Un semnal remarcat de autorii analizei este apariția spontană a epuizării chiar și în răspunsurile la întrebarea despre starea care îi ajută cel mai mult pe oameni la muncă.
Cine a răspuns la studiu contează pentru interpretarea rezultatelor
Rezultatele descriu experiențele participanților și trebuie citite ținând cont de felul în care au fost colectate răspunsurile. Informațiile prezentate nu stabilesc reprezentativitatea statistică pentru întreaga populație de angajați din România.
Roxana Angheloiu și Christine Kropf, cofondatoarele HR Hub România, precizează că cele mai multe răspunsuri au venit din organizații deja preocupate de experiența angajaților, care investesc constant în cultura internă.
„Faptul că semnalele de presiune apar atât de clar chiar și aici spune mult”, arată acestea.
În opinia lor, următorul pas este includerea mai multor voci din industrii precum sănătatea, producția, retailul sau transporturile. Cele două subliniază și rolul încrederii în obținerea unor răspunsuri deschise:
„Pentru ca oamenii să vorbească deschis despre cum se simt la muncă, trebuie mai întâi să existe încredere. Încredere că demersul este autentic, că feedbackul lor nu va fi folosit împotriva lor și că opiniile pe care le împărtășesc pot duce la schimbări reale.”
Raportul integral are 44 de pagini și include analize pe sectoare, roluri, vechime, generație, gen, mod de lucru și regiune, precum și opt direcții de acțiune pentru factorii de decizie.
Rezultatele urmează să fie discutate cu lideri și profesioniști din mai multe industrii, într-un workshop ale cărui concluzii vor contribui la un ghid de bune practici pentru organizații, cu recomandări pentru leadership, integrarea noilor angajați, starea de bine și dezvoltarea profesională.
Stresul la locul de muncă generează pierderi de aproximativ 1 trilion de dolari la nivel global
Depresia și anxietatea legate de muncă generează anual pierderi de aproximativ 1 trilion de dolari la nivel global prin scăderea productivității, date confirmate în raportul Mental Health in the Workplace (WHO, 2022).
Aceste cifre explică de ce burnout-ul devine tot mai mult o preocupare economică majoră, dar și care sunt costurile ascunse ale acestui fenomen care stârnește din ce în ce mai multă îngrijorare.
Munca intensă, ritmul accelerat al vieții, presiunea constantă pentru performanță și conectarea permanentă la tehnologie transformă stresul într-o stare aproape continuă. În 2025, burnout-ul a afectat 1 din 4 români, din cauza volumului mare de muncă și lipsa echilibrului viață - muncă.
Cum pot crește angajatorii productivitatea angajaților
Companiile afectate înregistrează absenteism crescut, fluctuație de personal, scăderea eficienței și dificultăți în menținerea performanței pe termen lung.
Pentru angajatori, costurile ascunse ale burnout-ului sunt adesea mult mai mari decât cele vizibile. De aceea, companiile care investesc în wellbeing-ul angajaților, pot avea o creștere a productivității de până la 21% și ar duce la creșterea economiei globale cu 11,7 trilioane de dolari.
Ce este burnout-ul și cum se instalează la nivel neurologic
Burnout-ul apare atunci când stresul devine cronic, iar mecanismele de adaptare ale creierului sunt depășite. Cortizolul, hormonul stresului, este util în doze mici, însă secreția sa constantă produce inflamație neuronală, reduce plasticitatea sinaptică și afectează memoria, atenția și capacitatea de a lua decizii.
În stadiile avansate ale burnout-ului, creierul nu mai poate funcționa eficient. Pacienții descriu o senzație de ceață mentală, pierderi de memorie pe termen scurt și dificultăți de a se concentra chiar și la sarcini simple.
