Cum pot crește angajatorii productivitatea angajaților
Companiile afectate înregistrează absenteism crescut, fluctuație de personal, scăderea eficienței și dificultăți în menținerea performanței pe termen lung.
Pentru angajatori, costurile ascunse ale burnout-ului sunt adesea mult mai mari decât cele vizibile. De aceea, companiile care investesc în wellbeing-ul angajaților, pot avea o creștere a productivității de până la 21% și ar duce la creșterea economiei globale cu 11,7 trilioane de dolari.
Ce este burnout-ul și cum se instalează la nivel neurologic
Burnout-ul apare atunci când stresul devine cronic, iar mecanismele de adaptare ale creierului sunt depășite. Cortizolul, hormonul stresului, este util în doze mici, însă secreția sa constantă produce inflamație neuronală, reduce plasticitatea sinaptică și afectează memoria, atenția și capacitatea de a lua decizii.
În stadiile avansate ale burnout-ului, creierul nu mai poate funcționa eficient. Pacienții descriu o senzație de ceață mentală, pierderi de memorie pe termen scurt și dificultăți de a se concentra chiar și la sarcini simple.
Stresul constant suprasolicită și sistemul nervos autonom, ceea ce uneori poate duce la tahicardie, tensiune arterială crescută și dezechilibre hormonale.
”Lipsa somnului amplifică acest cerc vicios în care epuizarea generează și mai multă epuizare. Din acest motiv, burnout-ul are consecințe atât asupra capacității de lucru, cât și asupra sănătății generale”, explică dr. Dan Mitrea, medic neurolog în cadrul clinicii Neuroaxis.
Studiile arată că expunerea prelungită la stres afectează hipocampul, regiunea responsabilă de învățare și memorie, și perturbă comunicarea dintre cortexul prefrontal și sistemul limbic, ceea ce duce la reacții emoționale disproporționate și scăderea toleranței la efort mental.
Pe 17 martie te așteptăm la HR 2.0, în București, pentru o discuție aplicată despre schimbările din piața muncii și impactul lor asupra companiilor și angajaților. Specialiști HR, lideri din business și reprezentanți ai Ministerului Muncii vor urca pe scena evenimentului pentru a discuta legislația muncii, tendințele de recrutare și strategiile prin care organizațiile se adaptează noilor realități. Te poți înscrie gratuit AICI.
Burnout-ul în România, o criză ignorată?
Burnout-ul este o problemă semnificativă în România. Conform unui studiu realizat de Centrul de Formare APSAP, aproximativ 40% dintre angajații care lucrează în ture resimt frecvent epuizarea profesională. De asemenea, femeile par a fi mai afectate decât bărbații, peste 33% dintre femei declarând că se simt frecvent epuizate, comparativ cu peste 20% dintre bărbați.
Un alt studiu plasează România pe locul doi în Europa în ceea ce privește burnout-ul, 67% dintre angajații români suferind de extenuare, Polonia fiind pe primul loc.
Cum previi burnout-ul
Creierul are nevoie de cicluri de activitate și recuperare. Când este menținut într-o stare constantă de alertă, resursele neuronale se epuizează, iar secreția de serotonină și dopamină scade, ceea ce explică pierderea plăcerii pentru activitățile obișnuite.
Neurologii recomandă limitarea multitaskingului, stabilirea unor intervale fără ecrane, expunerea la lumină naturală și exerciții de respirație pentru reglarea sistemului nervos autonom.
Activitatea fizică stimulează neurogeneza și reduce inflamația cerebrală. Dieta bogată în acizi grași omega 3, antioxidanți și vitamine din complexul B sprijină funcționarea neuronilor. Terapia psihologică, în special terapia cognitiv comportamentală, ajută la restructurarea gândurilor și a comportamentelor care întrețin stresul.
