Stresul financiar duce la anxietatea, insomnie, iritabilitatee sau epuizaree pentru mulți români

Specialiștii atrag atenția că identificarea timpurie a semnelor de stres cronic și solicitarea ajutorului înainte de instalarea burnout-ului pot reduce semnificativ impactul asupra sănătății și pot contribui la recuperarea echilibrului emoțional, personal și profesional.

• În contextul creșterii costului vieții, al incertitudinilor economice și al presiunii constante de a performa profesional, tot mai mulți angajați resimt efectele stresului cronic asupra sănătății emoționale și fizice. Epuizarea profesională, anxietatea, dificultățile de a se deconecta de la muncă și sentimentul permanent de nesiguranță au devenit probleme tot mai frecvente în rândul persoanelor active profesional.

Epuizarea profesională și anxietatea financiară, printre cele mai frecvente motive pentru care românii ajung la terapie

Potrivit psihoterapeutului Florentina Niculescu, cele mai întâlnite probleme profesionale care îi determină pe români să solicite ajutor specializat sunt epuizarea profesională și suprasolicitarea cronică, dificultățile relaționale din mediul de lucru, pierderea sensului și a motivației profesionale, anxietățile legate de stabilitatea financiară și dificultățile în stabilirea unor limite sănătoase între viața profesională și cea personală.

„Observ din ce în ce mai des persoane care ajung în cabinet nu doar pentru că sunt obosite sau stresate, ci pentru că trăiesc permanent cu teama că nu vor putea face față financiar. Pentru mulți angajați, presiunea de a menține un anumit nivel de venit și nesiguranța privind viitorul profesional generează o stare constantă de alertă care, în timp, afectează sănătatea emoțională, relațiile și calitatea vieții. 

De multe ori, oamenii nu realizează cât de mult îi consumă această presiune până când apar simptome precum anxietatea, insomnia, iritabilitatea sau epuizarea”, explică psihoterapeutul Florentina Niculescu, cu peste 10 ani de practică în lucrul cu trauma, somatizarea și reglarea sistemului nervos.

Stresul profesional a devenit o stare permanentă pentru mulți angajați

• Cele mai multe persoane care solicită terapie pentru probleme legate de stresul profesional și anxietatea financiară au vârste cuprinse între 28 și 45 de ani și provin din domenii precum IT, financiar-bancar, vânzări, marketing, consultanță, sănătate, educație sau antreprenoriat.

 Majoritatea ocupă poziții de specialist, coordonator, middle management sau management executiv și se confruntă cu un nivel ridicat de responsabilitate, presiune pe performanță și preocupări legate de stabilitatea financiară și evoluția profesională.  

Specialistul spune că cea mai frecventă formă de stres întâlnită în rândul pacienților este stresul cronic de performanță, caracterizat prin hiperactivarea sistemului nervos și imposibilitatea de a se deconecta complet de la responsabilitățile profesionale.

Acest tip de stres este însoțit frecvent de anxietate, tensiune corporală, probleme de somn, dificultăți de concentrare și o stare permanentă de alertă.

„Mulți oameni funcționează luni sau chiar ani într-o stare de suprasolicitare continuă. Chiar și în afara programului de lucru, rămân conectați mental la sarcini, termene limită și responsabilități. Telefonul, e-mailurile și presiunea de a fi permanent disponibili fac ca perioada reală de recuperare să fie din ce în ce mai redusă. Organismul nu mai are timp să se refacă, iar efectele se acumulează treptat”, afirmă Florentina Niculescu.

Tot mai mulți români își măsoară valoarea personală prin performanța profesională

• O altă tendință observată frecvent în terapie este asocierea valorii personale cu rezultatele profesionale. Potrivit psihoterapeutului, acest tipar este întâlnit foarte des în rândul persoanelor care au standarde foarte ridicate și simt nevoia permanentă de validare prin rezultate.

„Întâlnesc foarte frecvent persoane care simt că trebuie să demonstreze permanent că sunt suficient de bune. Valoarea lor personală devine dependentă de performanță, de aprecierea primită la locul de muncă sau de nivelul veniturilor. Atunci când apar dificultăți profesionale sau financiare, acestea nu sunt percepute doar ca probleme de context, ci ca un eșec personal. În astfel de situații, anxietatea și autocritica se intensifică semnificativ”, explică specialistul.

Potrivit acesteia, fenomenul apare frecvent în cazul persoanelor care au crescut într-un mediu în care aprecierea era condiționată de rezultate sau care și-au construit standarde interne foarte rigide, devenind excesiv de critice cu ele însele.

Cum ajung angajații în burnout

• Burnout-ul nu apare peste noapte, ci este rezultatul unor comportamente și mecanisme care se dezvoltă în timp. Printre cele mai frecvente caracteristici observate la persoanele care ajung în această situație se numără supra-responsabilizarea, dificultatea de a delega, incapacitatea de a stabili limite clare, perfecționismul, autocritica excesivă și ignorarea semnalelor de oboseală transmise de organism.

De asemenea, multe persoane continuă să funcționeze în același ritm chiar și atunci când resursele fizice și emoționale sunt aproape epuizate, intrând într-un mod de funcționare pe „pilot automat”.

„Persoanele care ajung în burnout sunt adesea cele mai implicate și mai conștiincioase. Problema este că își asumă constant mai mult decât poate susține pe termen lung și ignoră propriile nevoi. Continuă să funcționeze chiar și atunci când corpul transmite semnale clare că are nevoie de odihnă și recuperare. La un moment dat însă, organismul și psihicul nu mai pot menține același ritm, iar consecințele devin inevitabile”, concluzionează psihoterapeutul Florentina Niculescu.