Cele mai apreciate beneficii ale UE sunt libertatea de a călători, munci și învăța oriunde în Uniune (73%), investițiile străine care au generat locuri de muncă (63%) și fondurile europene prin care am dezvoltat infrastructura (63%), arată datele studiului Pareto Report, realizat de firma de consultanţă marketing The Engine şi compania de cercetare de piaţă AHA Moments.
În schimb, românii sunt dezamăgiți de eficiența EU în combaterea corupției sau de felul în care vocea României este auzită și respectată ca parte din EU, și de faptul că țara a pierdut forță de muncă bine calificată.
Notă: Studiu Paret împarte respondenții în două categorii. Prima este cea a segmentului de 20% dintre români, care au cele mai mari venituri. Aceștia nu au doar venituri mai ridicate, ci sunt și primii care adoptă noi comportamente și deprinderi, având au de multe ori valoare predictivă pentru întreaga populație, de exemplu în cazul adoptării de noi tehnologii. Celalată categorie este numită ca fiind „public comercial” sau „publicul Pareto”
Un subiect important și cu implicații inclusiv asupra comunicării de brand este poziționarea față de familia tradițională. Raportul ne arată că românii sunt în marea lor majoritate conservatori. Nu este o surpriză, având în vedere că famila este de departe cea mai importantă valoare a românilor, cel puțin la nivel declarativ, urmată de cinste și respect.
Observăm un clivaj între ceea ce ne spun datele și percepția publicului în anumite zone. Chiar și ajustat la rata inflației, știm că veniturile românilor sunt mult mai mari în 2024 decât în 2007, pe toate categoriile de salariați. În schimb, nemulțumirile legate de lupta împotriva corupției sau sentimentul că vocea României nu este suficient auzită sunt greu de măsurat într-o manieră obiectivă. Personal, tind să cred că nemulțumirile privind situația curentă generează o re-imaginare a ultimelor decenii.
Dr. Robert Santa, Cercetător-șef Rethink Romania
Mulți români vor să emigreze, dar o fac tot în alte țări din UE sau se duc peste Ocean. Nimeni nu vrea în Rusia sau China
Cu privire la România ca parte din UE, avem un aparent paradox. Doar 43% din respondenți sunt de părere că se trăiește mai bine în România acum decât înainte de aderarea la UE, iar 15% se gândesc să emigreze. Și totuși, când e vorba de acțiuni concrete, cei 15% ar lua categoric direcția Occidentului (Europa sau America). Nici măcar unul din sutele de respondenți nu a menționat Rusia sau China ca o posibilă destinație.
O altă dimensiune a contextului este fațeta știrilor false. Deși nivelul de încredere în mass media este foarte scăzut, totuși doi din trei respondenți sunt de părere că lor nu li s-a întâmplat niciodată să fie păcăliți de știri false. În schimb jumătate dintre aceștia cred că acest lucru li se întâmplă altora. Dezinformarea e strâns legată și de social media, unde consumul este ridicat, aproximativ 3 aplicații de acest fel utilizate frecvent de romanii digitalizați (utilizare in ultimele 2 săptămâni). Clasamentul primelor 5 platforme arata astfel: Facebook 77%, Instagram 53%, TikTok 51%, Telegram 23%, Pinterest 22%.
“Fenomenul știrilor false e un aspect esențial de analizat în contextul răscrucii pe plan social și politic pe care o traversăm în aceste zile. Alfabetizarea media este deja parte din sistemul educațional al țărilor scandinave, și sesizăm nevoia acută a acesteia și în România (și probabil că aceste preocupări se regăsesc în toate țările dezvoltate ale lumii). Cu toate că la prima vedere ne gândim la educația prin intermediul școlilor, explozia social media a cuprins toate palierele de vârste; devine important, astfel, să existe pârghii de dezvoltare a gândirii critice și de combatere a dezinformării cu un spectru larg de adresabilitate, pentru toți românii, indiferent de vârstă", declară Manuela Mancaș, fondator AHA Moments și co-fondator The Pareto Report.
Ce cred românii despre femeile lider
Un indicator cu implicații în politică și management este încrederea în potențialul de lider al femeilor. 6 din 10 respondenți sunt de părere că bărbații și femeile pot fi la fel de buni lideri. Definind caracteristicile liderului ideal, românii punctează gândirea critică și pun pe primul loc capacitatea de a lua decizii bazate pe informații solide, dar și asumarea acelor decizii (66%). Profilul unui bun lider este completat de simțul responsabilității (60%), abilitățile de comunicare (58%) și de integritate (51%).
Raportul Pareto analizează un spectru mult mai larg de indicatori dincolo de zona socială și cetățenească - amintim mai jos câteva date din fiecare capitol:
- Evenimente majore din viața lor întâmplate în ultimul an sunt analizate într-un capitol socio-demografic extins. De exemplu 5% dintre respondenți s-au căsătorit anul trecut, 9% și-au găsit iubirea, 32% s-au mutat sau și-au renovat locuința.
- Situație și obiective financiare. Un respondent mediu câștigă aprox 4 mii lei lunar, în timp ce un respondent Pareto reușește să câștige 8 mii lei. Inflația a erodat bunăstarea financiară: doar 28% din publicul comercial spune că o duce mai bine decât anul trecut.
- Nevoi, aspirații, calitatea vieții. Pe o scară de la 1 la 10 în care 10 e cea mai bună viață posibilă, iar 1 e cea mai rea viață, românii se situează la 6,6 o cifră aproape neschimbată în ultimii 4 ani. Veniturile contează, ceea ce face Publicul Pareto să se auto-evalueaze la 7,4. Dintre aspectele care influențează calitatea vieții, respondenții sunt cel mai mulțumiți de relațiile cu familia, în schimb sunt nemulțumiți de veniturile lunare dar și de recunoașterea meritelor de către ceilalți.
- Stil de viață, timp liber. Rețelele sociale ocupă cea mai mare parte din timpul liber al românilor, ducând la relații de simbioză cu telefonul fără de care 52% dintre respondenți se simt incompleți (procentul crește la 59% între utilizatorii tik-tok).
- Muncă și carieră. Ocupațiile, pozițiile nivelurile în ierarhie ale publicului comercial respectiv Pareto diferă semnificativ, ceea ce face ca repondenții Pareto să fie mult mai satisfăcuți de locul de muncă și relațiile cu colegii. În schimb, 4 din 10 respondenți indiferent de categorie nu ar mai munci deloc dacă ar avea suficiente fonduri.
- Media, cultură și civilizație în era digitală. Într-un capitol care adresează preferințele media și digitale, dar și legate de branduri de modă sau artiști preferați, aflăm de exemplu că cea mai mare îngrijorare legată de AI este impactul asupra copiilor și că 86% din respondenți își asumă un nivel de responsabilitate pentru colectarea ambalajelor SGR.
