Piața forței de muncă din România arată îngrijorător. Cele mai noi date de la Banca Mondială arată că țara noastră a pierdut în ultimii 15-20 de ani aproximativ 20% din forța de muncă, tinerii fiind primii care aleg calea străinătății, care au un nivel de educație mai ridicat decât populația rămasă. Totodată, din rândul românilor rămași în țară, persoanele cu studii superioare repreazintă cea mai numeroasă categorie prezentă în câmpul muncii, în vreme ce, la popul opus, o rată de participare scăzută se află în rândul femeilor, dar și a persoanelor din medii defavorizate.
Populația activă în vârstă de muncă a României este în scădere, în mare parte din cauza emigrației și a participării scăzute în câmpul muncii, ceea ce reduce oferta de forță de muncă și, prin urmare, creșterea economică potențială. Ineficiențele din sistemul de învățământ, atitudinile nefavorabile față de învățarea pe tot parcursul vieții, ineficacitatea formării profesionale și a politicilor active privind piața muncii, combinate cu exodul creierelor, provoacă deficite de competențe și neconcordanțe între acestea și cererea pieței, precum și reducerea capacității de inovare, a creșterii economice și a potențialului de câștig, arată raportul Diagnostic Sistematic de Ţară Actualizat (România), de la Banca Mondială.
România îmbătrânită și depopulată. Tinerii pleacă peste hotare și nu se mai întorc
Ca urmare a emigrației, România a înregistrat atât o scădere a populației, cât și o îmbătrânire a persoanelor apte de muncă. Populația țării noastre a scăzut și a ajuns de la 22,8 milioane la 19,1 milioane între 2000 și 2021. Specialiștii de la Banca Mondială estimează că populația va scădea la 17,8 milioane până în 2030. În ultimii 10 – 15 ani au emigrat peste 2 milioane de români, o cifră care reprezintă aproape 20% din forța de muncă. Acest aspect a generat decalaje de competențe, deficit de personal pentru pentru roluri-cheie (de exemplu, medici), cereri salariale distorsionate și scăderea productivității reale a muncii. Întrucât românii care emigrează sunt de obicei mai tineri și cu un nivel de educație mai ridicat decât populația rămasă, societatea românească îmbătrânește și suferă de pe urma unuia dintre cele mai grave exoduri de creiere din întreaga lume.
Citeste si:
Rata fertilității este sub nivelul de înlocuire, fiind estimată la 1,8 în 2020, în timp ce vârsta mediană în țară a crescut de la 34,4 ani în 2000 la 43,0 ani în 2021. Variațiile regionale sunt considerabile, București-Ilfov înregistrând cea mai mică vârstă mediană din țară (41 de ani) și cea mai mică pondere a populației de peste 65 de ani (16,5 %)— cu mai mult de patru ani și, respectiv, 4,4 puncte procentuale sub nivelurile din Sud-Vest Oltenia. Astfel, punctele de presiune demografică (de exemplu, o cerere mai mare de asistență medicală mai complexă pentru persoanele în vârstă) sunt mai acute în regiunile slab dezvoltate, în care furnizarea de servicii este deja dificilă.
Deși înainte de pandemie piața muncii din țară beneficia de pe urma creșterii economice solide, în prezent, mulți români încă nu au revenit în câmpul muncii, ceea ce limitează forța de muncă. Piața muncii din România avea rezultate foarte bune înainte de criza sanitară, rata șomajului în cohorta de vârstă 15 – 64 de ani scăzând la 4 % în 2019, cel mai scăzut nivel din ultimii 20 ani65 și mult sub media UE, de 6,8 %. Cu toate acestea, rata ocupării forței de muncă rămâne scăzută (65,6 % în 2020) în raport cu media UE (67,5 %). Rata de inactivitate a României (30,8 %) este printre cele mai ridicate din UE, iar participarea la piața muncii (69,2 % în 2020)68 este printre cele mai scăzute69, ceea ce limitează oferta de forță de muncă pe fondul creșterii cererii dintr-o economie în expansiune.
Citeste si:
Avem prea puține femei în piața muncii
Rata de participare este deosebit de scăzută în rândul femeilor, al tinerilor și al persoanelor cu mai puține studii absolvite. În 2020, rata de participare a femeilor pe piața muncii din România a fost de 59,3 %, cu 19,4 puncte procentuale mai mică decât rata bărbaților și cu 8 puncte procentuale sub media UE pentru femei — în concordanță cu ratele scăzute de înscriere în învățământul preșcolar și cu atitudinile rigide ale societății față de munca prestată de femei70. Participarea tinerilor pe piața muncii a fost și mai mică: 38,3 %, cu mult sub media UE de 58 %. Ponderea tinerilor NEET (n.red. care nu au un loc de muncă, nu urmează nicio formă de învățământ și nu participă la activități de formare) cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani a fost de 14,7 %. Acest aspect ne situează pe locul al doilea loc în Uniunea Europeană, după Italia, țară cu cea mai pronunțată diferență de gen din UE (17,9 % dintre femei, față de 11,5 % dintre bărbați).
Citeste si:
Românii cu studii superioare, cei mai numeroși în piața muncii. Persoanele sărace, cele mai absente
Cea mai mare rată de participare pe piața muncii s-a înregistrat în rândul absolvenților de învățământ terțiar (90,9 % în 2020 și 89,1 % în cazul femeilor), față de 71,8 % și, respectiv, 47,7 % în rândul persoanelor care au absolvit învățământul secundar și primar.
Nota editorului: Educația terțiară reprezintă nivelul de educație oferit de universități, universități tehnice, institute de tehnologie și alte instituții care acordă diplome academice sau certificate de competență profesională superioară.
Participarea pe piața muncii este deosebit de scăzută în rândul persoanelor sărace, spun specialiștii de la Banca Mondială. Aproape jumătate dintre cei care locuiesc în gospodării aflate în procentul de 40% de la baza distribuției veniturilor nu au un loc de muncă formal, iar alți 28 % sunt în continuare angajați în agricultură. În condițiile în care zonele rurale înregistrează rate mai ridicate ale sărăciei, o concentrare a segmentelor de forță de muncă cu un nivel mai scăzut de calificare și o piață a muncii mai slabă, aceste date evidențiază legăturile dintre lipsa oportunităților de angajare și nivelul de sărăcie.
Citeste si:
În timp ce oferta de de muncă este în scădere, cererea de competențe este în creștere și se preconizează că deficitele și neconcordanțele între cerere și ofertă se vor acutiza pe măsură ce dubla tranziție verde și digitală avansează. Deficitul de competențe și neconcordanțele între acestea și cererea pieței, deja considerabile, se adâncesc tot mai mult: lipsa de competențe adecvate în rândul forței de muncă era deja principala constrângere pentru firmele din România înainte de pandemie, potrivit sondajelor Băncii Mondiale în rândul întreprinderilor, iar rata locurilor de muncă vacante s-a dublat între 2013 și 2019.
O mare parte dintre persoanele cu studii superioare sunt fie suprainstruite pentru ocupația lor (neconcordanță pe verticală), fie lucrează într-un sector care nu corespunde domeniului lor de studii (neconcordanță pe orizontală) Procesele de producție automatizate și economia dominată din ce în ce mai mult de servicii necesită mai multe abilități cognitive non-rutiniere, cum ar fi gândirea critică și abilitățile socio-comportamentale, precum și mai multe competențe digitale (de bază, pentru majoritatea lucrătorilor, dar și avansate, pentru locurile de muncă legate de IT). Totuși, s-au înregistrat deficite de forță de muncă atât în ocupațiile cu nivel înalt, cât și în cele cu nivel scăzut de calificare.
Citeste si:
Sursa foto: Unsplash
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
