”Există circa 6.100 de oameni care activează în industrie (n.red. la nivelul anului 2024). A fost o scădere scădere față de anul anterior, venită în contextul acestui climat mai dificil pentru întregul sector IT la nivel global, nu doar în România. Este însă îmbucurător că în România cifra de afaceri a crescut deși numărul de angajați a scăzut în 2024, o evoluție diferită față de trendul global”, spune Cătălin Butnariu, membru al Consiliului Director RGDA, Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România.
O industrie de peste 340 mil. euro
Electronic Arts (EA), Ubisoft și Amber Studios sunt cei mai mari dezvoltatori de jocuri video din România, aceștia activând într-o piață care avea afaceri de 343 mil. euro în 2024 (+8,2% y/y) și în care mai activează alți 203 dezvoltatori.
Sursa foto: RGDA
”Cât de dificil este pentru un junior să se angajeze în industria românească de gaming? Este, într-adevăr, mai dificil. Vorbim de un fenomen global și care nu afectează doar industria de jocuri. Există tot felul de provocări, inclusiv legate de inteligența artificială. Din cauza acestor reduceri de personal din întreaga lumea firmele nu angajează... numărul angajaților stagnează sau se reduce. Cred totuși că se văd semne de revenire și în următorii 2-3 ani vom începe să vedem un trend pozitiv”, menționează Cătălin Butnariu.
De la un maxim de 6.800 de angajați și colaboratori înregistrat în 2022, industria locală și-a redus constant personalul, la finalul anului 2024 ajungându-se la aproximativ 6.100 de angajați, scăderea urmând să continue și în 2025. Chiar săptămâna acesta, Playtika, dezvoltator israelian prezent și în România, a anunțat că taie aproximativ 800 de joburi.
La nivel global, cea mai drastică reducere de personal a fost anunțată anul acesta de Microsoft, care vrea să renunțe la circa 9.000 de angajați, dintre care 1.900 din divizia de gaming – majoritatea salariați Blizzard Entertainment, unul dintre cei mai mare dezvoltatori din lume dar care nu are birouri în România.
Ce salarii sunt în industria românească de gaming și ce rol are Ucraina în ecuație?
Salariile în IT-ul românesc au crescut constat în ultimii ani, gaming-ul încadrându-se în trendul general al pieței. Un game tester fără experiență poate câștiga în medie circa 3.500-4.000 de lei, dar există situații în care salariul de plecare este de 3.000 de lei.
Joburile de programator sunt însă mult mai bine plătite, un angajat mid-level cu 3-5 ani de experiență putând spera la un salariu de circa 6.500 – 7.000 de lei, potrivit datelor Salario, comparatorul de salarii al eJobs.
”Stăm foarte bine pe segmentele de programare și testare în România. Angajații români se diferențiază de ceilalți de pe continent în special la capitolul talent și versatilitate. Costurile pentru companiile care vin în România încă sunt rezonabile față de piețele din vestul Europei. Totuși, salariile din România (n.red. din industria de jocuri video) au crescut în ultimii ani iar piața a devenit poate chiar ușor mai scumpă decât alte țări din Europa de Est. Ucraina este un exemplu în acest sens, o țară care are foarte mult talent la nivelul industriei jocurilor video și care are și foarte mulți specialiști în domeniu. Este un concurent serios pentru industria regională”, a explicat Cătălin Butnariu.
Aproape 8 milioane de români se joacă. Bărbații preferă PC-ul, femeile preferă telefoanele
68% dintre utilizatorii de internet din România, echivalentul a aproximativ 7,9 milioane de persoane, se joacă cel puțin o dată pe lună, arată datele celui mai recent studiu național privind profilarea și segmentarea utilizatorilor de jocuri video, realizat de RGDA și Banca Transilvania.
Este o creștere ușoară față de 2022, în ciuda scăderii generale a populației, susținută de extinderea accesului la internet, inclusiv în mediul rural. Studiul a fost realizat pe două eșantioane: unul reprezentativ național, format din 1043 de respondenți cu vârste între 15 și 64 de ani, și unul axat pe jucători activi, cu 1038 de respondenți care se joacă frecvent pe cel puțin una dintre platformele PC/laptop, consolă, mobil sau tabletă.
PC-ul sau laptopul rămân platformele cele mai utilizate pentru gaming în România, fiind folosite de 61% dintre jucătorii activi; mai mult, 42% din respondenti, în special bărbați, au indicat ca PC-ul este dispozitivul preferat pentru gaming.
Mobilul sau tableta se mențin pe locul al doilea, cu o utilizare de 55%, fiind preferate de 20% din utilizatori, în special de femei.
Consolele sunt folosite de 46% dintre jucătorii activi, ceea ce indică o creştere față de anii anteriori, iar 30% le preferă ca platformă principală. În medie, un jucător român utilizează 2,8 platforme pentru gaming, ceea ce indică o diversificare a experienței de joc.
Frecvența de joc rămâne ridicată: 42% dintre jucătorii pe PC se joacă zilnic, la fel si 48% dintre cei care folosesc dispozitivele mobile.
În ceea ce privește achizițiile, 67% dintre jucătorii activi investesc lunar în jocuri pentru consolă. Magazinele digitale precum Steam sau Epic Store rămân principalele surse de achiziție, însă înregistrează o ușoară scădere față de 2022.
Pirateria este în scădere, iar motivația principală rămâne prețul ridicat al jocurilor, deși tot mai mulți jucători declară că plătesc de fiecare dată când un joc este cu plată.
