Dar, după 19 ani de experiență în recrutare de top & middle management, pot spune că realitatea din teren contrazice adesea această idee.
De ce pare că „oricine poate fi înlocuit”
Am întâlnit directori generali care, după plecarea unui om-cheie, spuneau: „Nu e nicio problemă, găsim imediat altcineva.” Și, într-un fel, au dreptate:
- Organigrama nu poate rămâne blocată, rolurile trebuie acoperite.
- Piața muncii oferă mereu alternative.
- Procesele și tehnologia reduc dependența de o persoană anume.
În teorie, totul funcționează. Rolul dispare de pe o linie din Excel și reapare sub un alt nume.
Ce nu se vede în Excel
Realitatea însă e mai complexă. Înlocuirea unui angajat are costuri mult mai mari decât pare la prima vedere:
- Costuri financiare. Potrivit Society for Human Resource Management (SHRM), înlocuirea unui angajat poate costa între 50% și 200% din salariul său anual. Asta înseamnă că, pentru un manager cu un salariu de 5.000 de euro, compania poate pierde între 30.000 și 120.000 de euro în procesul de tranziție.
- Curba de adaptare. Un raport Bersin arată că un nou angajat are nevoie, în medie, de 6-9 luni pentru a atinge performanța celui care a plecat.
- Know-how tacit. Relațiile cu clienții, detaliile informale și modul în care „știe să facă să meargă lucrurile” nu se predau într-un manual.
- Impact cultural. Gallup estimează că angajații care se simt recunoscuți au cu 45% mai puține șanse să plece în următorii doi ani. Pe de altă parte, același studiu arată că 79% dintre angajați părăsesc compania din lipsă de recunoaștere, nu din cauza salariului.
Am văzut companii unde, după plecarea unei singure persoane, s-au pierdut clienți importanți, moralul a scăzut și s-a creat un efect de domino.
Ce spun studiile despre retenție
Gallup subliniază că 42% dintre plecările voluntare ar putea fi prevenite dacă organizațiile ar interveni la timp prin leadership, recunoaștere și programe de retenție.
Aceste date arată că problema nu este că „oamenii pleacă”, ci că firmele nu fac suficient ca să-i păstreze. Da, pe hârtie, oricine poate fi înlocuit. Dar costul real – financiar, emoțional și cultural – este mult mai mare decât ne place să recunoaștem.
Expresia „nimeni nu este de neînlocuit” este comodă, dar falsă. În realitate, există oameni care lasă o amprentă atât de puternică asupra companiei, încât lipsa lor schimbă echilibrul.
Întrebarea nu este „îl putem înlocui?”, ci „cât ne va costa să o facem și ce pierdem cu adevărat?”.
