Adevărul este că nu există o variantă universal mai bună. Pentru unii, cumpărarea unei locuințe înseamnă stabilitate și construirea unui patrimoniu, în timp ce pentru alții chiria oferă flexibilitate și libertatea de a se adapta mai ușor la schimbările din viața personală sau profesională.
Descoperă avantajele și dezavantajele fiecărei opțiuni, factorii financiari care contează cu adevărat și cum poți lua o decizie bazată pe propriile obiective, nu doar pe miturile sau presiunile sociale.
Ce costuri implică o chirie?
Chiria înseamnă plata lunară pentru folosirea unei locuințe fără să o deții. Nu blochezi un avans mare, dar nici nu acumulezi proprietate.
În București sau Cluj, pentru un apartament cu două camere, bugetul lunar poate varia între 450 și 700 de euro, în funcție de zonă. Adaugi:
- garanția, de regulă echivalentul unei luni de chirie;
- eventual comision de agenție;
- utilități și întreținere;
- ajustări anuale ale chiriei, adesea corelate cu inflația.
Dacă plătești 600 de euro lunar, într-un an ajungi la 7.200 de euro. În 5 ani, depășești 36.000 de euro, fără să iei în calcul majorările.
Avantajul este flexibilitatea. Te muți rapid dacă primești o ofertă de job în alt oraș sau în altă țară. Nu îți asumi riscul unei scăderi a pieței imobiliare și nu plătești reparații majore. Pentru mulți tineri sau profesioniști care au o activitate ce presupune deplasări frecvente, mobilitatea valorează mai mult decât stabilitatea unei proprietăți.
Ce presupune achiziția unei locuințe prin credit
Să ai casa ta înseamnă achiziție și deținere. Dacă nu dispui de întreaga sumă pentru a-ți cumpăra o casă, o variantă este să apelezi la un împrumut ipotecar. Asta implică avans, dobândă și costuri conexe.
Pentru un apartament de 90.000 de euro, cu un avans de 15 la sută, ai nevoie de 13.500 de euro din start. La acestea adaugi taxe notariale, evaluare, eventual comision bancar și asigurare obligatorie.
Prin contractarea unui credit imobiliar, plătești lunar o rată formată din principal, adică suma împrumutată, și dobândă, adică prețul banilor. La o dobândă medie de 6 la sută pe 30 de ani, suma totală rambursată poate ajunge aproape la dublul valorii împrumutate. De exemplu, pentru 70.000 de euro împrumutați, totalul plătit poate depăși 130.000 de euro pe întreaga perioadă.
Pe lângă rată, ia în calcul:
- impozitul anual pe proprietate;
- asigurarea obligatorie și, uneori, facultativă;
- reparațiile și renovările;
- costurile cu mobilarea și dotările.
Ca recomandare generală, un fond de rezervă ar trebui să fie echivalent cu 3 până la 6 luni de cheltuieli. Fără această plasă de siguranță, orice situație neprevăzută îți poate dezechilibra bugetul.
Cum faci calculul corect pentru a lua cea mai bună decizie pentru tine
Ca să iei o decizie realistă, compară cele două opțiuni pe aceleași criterii.
- Cost total pe termen scurt și lung. Calculează cât plătești în 5, 10 și 20 de ani. Include dobânda, taxele și întreținerea pentru proprietate. Include majorările estimate pentru chirie.
- Lichiditate. Avansul blocat într-o locuință nu mai este disponibil pentru alte obiective. Dacă păstrezi banii lichizi, îi poți folosi pentru investiții sau pentru protecție financiară, cum ar fi o asigurare medicală privată, care îți acoperă cheltuieli medicale neprevăzute.
- Flexibilitate. Dacă știi că te poți reloca în următorii 3 până la 5 ani, chiria oferă libertate. Vânzarea unei locuințe implică timp, comisioane și expunere la fluctuații de preț.
- Impact asupra bugetului lunar. Gradul maxim legal de îndatorare ajunge la 40 la sută din venitul net, însă pentru rezultate stabile mulți consultanți recomandă o limită mai conservatoare. O rată prea mare îți restrânge opțiunile pentru alte obiective.
Poți folosi un calculator de cost al locuinței. Introdu vârsta, venitul, avansul, dobânda estimată și perioada de creditare. Compară cu scenariul în care rămâi în chirie și investești diferența.
Decizia finală depinde de obiectivele tale, de stabilitatea veniturilor și de cât risc ești dispus să accepți. Fă-ți propriile calcule și discută cu un specialist înainte să semnezi un contract care îți influențează bugetul pentru următorii 20 sau 30 de ani.
Surse:
1. Kahneman, D., & Tversky, A. (1979). Prospect Theory: An Analysis of Decision under Risk. Econometrica, 47(2), 263–291.
2. Kahneman, D. (2011). Thinking, Fast and Slow. Farrar, Straus and Giroux.
3. Thaler, R. H. (1985). Mental Accounting and Consumer Choice. Marketing Science, 4(3), 199–214.
4. Thaler, R. H. (1999). Mental Accounting Matters. Journal of Behavioral Decision Making, 12(3), 183–206.
5. Thaler, R. H., & Sunstein, C. R. (2008). Nudge: Improving Decisions About Health, Wealth, and Happiness. Yale University Press.
6. Thaler, R. H., & Benartzi, S. (2004). Save More Tomorrow™: Using Behavioral Economics to Increase Employee Saving. Journal of Political Economy, 112(S1), S164–S187.
7. Barber, B. M., & Odean, T. (2000). Trading Is Hazardous to Your Wealth: The Common Stock Investment Performance of Individual Investors. The Journal of Finance, 55(2), 773–806.
8. Barber, B. M., Odean, T., & Zhu, N. (2009). Do Retail Trades Move Markets? The Review of Financial Studies, 22(1), 151–186.
9. Agnew, J. R., & Szykman, L. R. (2005). Asset Allocation and Information Overload: The Influence of Information Display, Asset Choice, and Investor Experience. Journal of Behavioral Finance, 6(2), 57–70.
10. Bikhchandani, S., & Sharma, S. (2000). Herd Behavior in Financial Markets. IMF Staff Papers, 47(3), 279–310. 11. Iyer, G. R., et al. (2020). Impulse buying: a meta-analytic review. Journal of the Academy of Marketing Science, 48, 384–404.
