România va avea din nou o Capitală Europeană a Culturii. Ce oraș urmează după Sibiu și Timișoara

Ministerul Culturii anunță că România revine astfel în competiția europeană după experiențele Sibiu 2007 și Timișoara 2023. Sibiu a deținut titlul alături de Luxemburg, iar Timișoara alături de Veszprém și Elefsina.

Capitala Europeană a Culturii 2034 vine cu reguli noi

Noul cadru propus de Comisia Europeană schimbă modul în care este privit titlul. Programul nu va mai fi concentrat exclusiv într-un singur an, iar rezultatele asumate de orașul câștigător vor fi evaluate și ulterior.

De respectarea acestor angajamente va depinde și acordarea Premiului Melina Mercouri, denumit după ministra grecă a Culturii care a propus programul în 1985.

Procesul de candidatură ar urma să fie simplificat, iar criteriile să fie reduse de la șase la patru seturi. Orașele vor putea construi mai ușor candidaturi comune, inclusiv transfrontaliere, iar tinerii și societatea civilă ar urma să primească un rol mai important.

Pentru România, primele candidaturi sunt așteptate în toamna lui 2028, iar orașele finaliste vor fi cunoscute în 2029.

Ministerul Culturii vrea ca proiectele să continue și după competiție

Ministerul Culturii analizează și posibilitatea ca proiectele dezvoltate în timpul candidaturilor să poată continua chiar dacă orașul respectiv nu câștigă titlul.

Instituția indică exemplul Cluj-Napoca, unde o parte dintre proiectele dezvoltate pentru candidatura la titlul din 2021 au continuat după încheierea competiției.

Ideea este ca investițiile de timp, resurse și concepte dezvoltate de orașele candidate, cel puțin de cele ajunse în finală, să nu dispară odată cu desemnarea câștigătorului.

Strategia Națională a Culturii 2027-2034 va fi legată de competiție

Calendarul pentru Capitala Europeană a Culturii se suprapune peste perioada în care autoritățile pregătesc Strategia Națională a Culturii 2027-2034.

„Avem în pregătire Strategia Națională a Culturii 2027–2034, perioada competiției pentru Capitala Europeană a Culturii 2034. Cele două trebuie să se susțină reciproc: orașele candidate au nevoie de un cadru național coerent, iar strategia este instrumentul prin care proiecte concrete să poată fi puse în practică: participare culturală, spații de proximitate, proiecte intergeneraționale, comunități mai reziliente. Viitoarea Capitală Europeană a Culturii poate dobândi astfel o valoare adăugată, devenind un proiect-far”, a declarat ministrul Culturii, Demeter András István.

România are deja experiența a două ediții, Sibiu în 2007 și Timișoara în 2023, iar Ministerul Culturii consideră că următoarea competiție poate fi folosită pentru dezvoltarea unor proiecte care să depășească anul 2034.