Din perspectiva Guvernului, miza economică a programului depășește achizițiile pentru apărare. Autoritățile vor ca banii atrași prin SAFE să susțină producția locală, transferul de tehnologie și crearea de locuri de muncă, în paralel cu finanțarea pe termen lung a angajamentelor asumate de România în domeniul apărării.
„În urmă cu doar câteva luni negociam, împreună cu instituțiile implicate, cum poate România să valorifice la maximum instrumentul SAFE, fără să piardă din vedere traiectoria de deficit și sustenabilitatea finanțelor publice. Astăzi avem efectiv la dispoziție prima tranșă dintr-o finanțare totală de aproape 17 miliarde de euro”, a declarat Alexandru Nazare pe pagina sa de Facebook.
SAFE, de la cheltuieli pentru apărare la investiții în economia românească
Programul SAFE ar trebui să permită României să finanțeze mai ieftin și pe termen lung o parte dintre angajamentele de apărare deja asumate, potrivit ministrului Finanțelor. Pentru economie, însă, efectele programului vor depinde inclusiv de capacitatea statului de a transforma aceste cheltuieli în investiții și comenzi care generează valoare adăugată în țară.
„Transformăm investițiile în apărare în producție realizată în România, transfer tehnologic, locuri de muncă bine plătite și dezvoltarea industriei naționale. SAFE înseamnă, așadar, mai multă securitate și o oportunitate reală de industrializare a României”, a precizat Alexandru Nazare.
Această componentă este relevantă pentru mediul de business în contextul în care creșterea cheltuielilor pentru apărare poate genera contracte și investiții nu doar pentru companiile din industria de profil, ci și pentru furnizorii din sectoare conexe. Efectul economic va depinde însă de cât de multă producție, tehnologie și capacitate industrială vor putea fi dezvoltate efectiv în România.
Ministerul Finanțelor are, în acest mecanism, rolul de a asigura cadrul financiar-bugetar și operațiunile necesare atragerii finanțării. Potrivit lui Nazare, utilizarea instrumentului trebuie făcută fără abandonarea obiectivelor privind deficitul și sustenabilitatea finanțelor publice.
4,2 miliarde de euro pentru infrastructură duală. A7 și A8, printre proiectele vizate
O componentă importantă a finanțării SAFE este reprezentată de cele 4,2 miliarde de euro destinate infrastructurii cu utilizare duală, civilă și militară. Printre proiectele indicate de ministrul Finanțelor se numără sectoare strategice ale autostrăzilor A7 și A8, respectiv Pașcani-Suceava-Siret și Moțca-Iași-Ungheni.
Astfel, efectele finanțării ar putea fi resimțite și în afara industriei de apărare. Dezvoltarea infrastructurii rutiere din Moldova poate îmbunătăți conectivitatea economică a regiunii și legăturile României cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce aceleași coridoare pot servi nevoilor de mobilitate militară.
„SAFE nu înseamnă, astfel, doar înzestrarea Armatei. Înseamnă și autostrăzi pentru regiunea Moldovei, conexiuni mai bune cu Republica Moldova și Ucraina, mobilitate economică și militară și proiecte de infrastructură așteptate de foarte mult timp de comunitățile din regiune”, a explicat ministrul Finanțelor.
Pentru companiile din construcții și infrastructură, dar și pentru industriile care depind de conexiuni rutiere mai bune, implementarea acestor proiecte poate avea efecte economice care depășesc obiectivul inițial de securitate. Investițiile pot susține activitatea economică regională și pot reduce barierele logistice pe unele dintre principalele axe de transport din estul țării.
Nazare cere implementare rapidă și transparență în cheltuirea banilor
După încasarea primei tranșe, accentul se mută asupra implementării proiectelor și a modului în care vor fi contractate și cheltuite fondurile. Alexandru Nazare susține că autoritățile trebuie să ofere periodic informații publice despre utilizarea banilor, în măsura în care acest lucru nu intră în conflict cu protejarea informațiilor de securitate națională.
„În etapa următoare, avem nevoie de implementare rapidă și de transparență. În limitele impuse de protejarea informațiilor de securitate națională, alocarea banilor, contractarea și stadiul proiectelor trebuie prezentate public, periodic și clar”, a declarat Nazare.
Transparența va fi relevantă inclusiv pentru mediul privat, în condițiile în care companiile interesate de investițiile generate prin SAFE vor avea nevoie de vizibilitate asupra calendarului proiectelor, a procedurilor de contractare și a direcțiilor în care statul intenționează să dezvolte capacități industriale locale.
Miza pentru economie: cât din finanțare va rămâne în industria locală
Pentru România, aproape 17 miliarde de euro disponibile prin SAFE reprezintă nu doar o sursă de finanțare pentru securitate, ci și o potențială politică industrială. Impactul economic va fi influențat de capacitatea autorităților și a companiilor de a transforma comenzile și investițiile în noi capacități de producție, transfer tehnologic și locuri de muncă.
În același timp, includerea infrastructurii duale extinde impactul programului către transport și construcții și poate accelera proiecte strategice pentru Moldova și pentru conexiunile României cu Republica Moldova și Ucraina.
„Stabilitatea economică este parte a securității naționale. SAFE trebuie să însemne apărare mai puternică, infrastructură modernă și cât mai multă capacitate de producție dezvoltată în România”, a afirmat Alexandru Nazare.
