Dragoş Pîslaru a prezentat paşii legaţi de reformă
- "E nevoie să vedem ce ne permitem şi al doilea lucru, v-am spus că e nevoie de acest acord politic privind principii. (..) Noi astăzi încercăm să reparăm, dacă putem să ne uităm şi la principii, o legislaţie de salarizare care a fost adoptată în 2017, legea 153, care în esenţă nu era neapărat rea, ca lege", a menţionat Pîslaru.
Potrivit ministrului interimar al Muncii, partidele politice au agreat acel plafon maxim pe care ni-l permitem.
"De la 166 miliarde de lei, cât avem în prezent, nu putem depăşi 174 miliarde de lei anul viitor, deci 8 miliarde de lei care să fie bugetul pentru această reformă
Dragoș Pîslaru, ministru interimar al Muncii
Dragoş Pîslaru a mai declarat că partidele au agreat ideea centrală că salariile nu scad, că niciun venit nu va scădea şi că avem nevoie de o implementare unitară, deci că vor adopta întreaga lege deodată şi într-un mod unitar, neexistând excepţii sau lucruri care să se adopte separat de către familiile ocupaţionale.
Proiectul de lege poate fi consultat AICI
Muncă de valoare egală pentru salarizare egală
El a mai spus că primul lucru clar pentru orice legislaţie de salarizare este acest principiu, muncă de valoare egală pentru salarizare egală.
- "Nu ai cum să ai un sistem salarial în care să ai poziţii care au acelaşi conţinut de muncă şi să fie remunerate diferit. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, după adoptarea legii 153, este că pentru anumite familii ocupaţionale s-au dat nişte bani în plus, altele au rămas în urmă iar diferenţele au rămas majore pe acelaşi tip de poziţii", a explicat ministrul interimar al Muncii.
Dragoş Pîslaru a mai afirmat că al doilea lucru esenţial este legat de predictibilitate şi sustenabilitate
"Trebuie să existe o legătură între câteva lucruri, dată, cât îţi permiţi, care este angajamentul pe termen mediu pe care îl ai, legat de deficitul bugetar şi ştiţi că România are acest angajament de a ajunge înapoi la 3% până în 2030, avem după aceea deficitul bugetar din 2027, care trebuie respectat şi în general să vedem cum corelăm această creştere a anvelopei salariale într-un mod în care să ţină pasul şi cu productivitatea din sectorul privat.
Al treilea lucru care este esenţial pentru un sistem de administraţie publică relativ îmbătrânit, ca vârstă, peste 40 de ani, este ideea cum susţii funcţiile de intrare în administraţia publică, debutanţii şi cum îi motivezi şi pentru aceasta în mod evident este nevoie să te uiţi la salarizare", a spus Pîslaru.
Ministrul a mai arătat că un alt element crucial este cel de performanţă şi responsabilitate
- "Ştim foarte bine că se discută de acest lucru de mult timp. În legea 153, luată din ce lucrasem eu la Ministerul Muncii cu echipa, a fost preluată ideea de bonusare şi de stimulent de performanţă, dar care după aceea a deraiat cu fiecare familie ocupaţională, cu interpretările proprii", a explicat ministrul.
Pîslaru a completat că este vorba şi de un sistem unitar mai clar şi predictibil, pentru că "suntem în continuare într-o situaţie în care anumite elemente de salarizare derivă de undeva din istorie şi ca valoare de referinţă încă mai apare acel VRS şi apare în acelaşi timp un lucru care e complet nefast şi anume litigii sau asimilări sau prorogări care, prin ordonanţa trenuleţ, la sfârşitul fiecărui an, mai sunt împinse încă un an mai departe.
Potrivit acestuia, a existat o decizie politică în 2017 pentru care nu a fost de acord ca reprezentant al Guvernului la acea vreme, dar a fost decisă şi legea 153 a consacrat acest lucru şi anume că administraţia locală a ieşit din grilă, s-a desfiinţat grila pentru administraţia locală, urmând ca salariile să fie plafonate la salariile viceprimarului sau a vicepreşedintelui de CJ şi acum se readuce această grilă.
DECLARAȚII Dragoș Pîslaru pe Legea salarizării unice
- “Pe problema salarizării este important să știm cât ne permitem să cheltuim. Este mult mai sănătos acest început.
- Salariile nu scad, niciun venit nu va scădea.
- Avem nevoie de o implementare unitară, neexistând excepții.
- Nu ai cum să ai un sistem salarial cu aceleași poziții de muncă remunerate diferit.
- Sunt 6 lucruri esențiale. Primul lucru clar e muncă de valoare egală, salarizare egală.
- Problema majoră se referă la echitate
- Zona de sporuri a devenit un fel de sport național
- Al doilea lucru este legat de predictibilitate și sustenabilitate: cât îți permiți legat de angajamentul bugetar
- Al treilea lucru esențial pentru un sistem de administrație publică relativ îmbătrânit este cum susții debutanții și cum îi motivezi
- Reforma, pe baza unei analize de 2 ani de zile făcute cu Banca Mondială, stabilește un sistem de echivalare, practic știu cum sunt familiile ocupaționale legate între ele prin niște funcții care leagă familiile ocupaționale între ele.
- În prezent, grilele de salarizare sunt necorelate și defavorizează profesiile care nu au pârghii politice de presiune pentru a obține legislație specială.
- Vestea importantă: pentru că era greu să intervenim pe salariul de bază, iar zona de sporuri a devenit sport național, sunt 151 de sporuri, prin acest proiect eliminăm 87 din aceste sporuri, deci o reducere de 57%. Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară. Vom limita sporurile la maximum 20% din anvelopa salarială.
- Se menționează foarte clar că această legislație trebuie să rămână așa cum este, avem și un acord politic cu partidele. Fiind în PNRR, există și un termen de 5 ani în care nu se mai poate interveni pe lege.
- Sunt sporuri și de 90%, 100%, 120% din salariul de bază. Nu există vreo cale să depășim 8 miliarde în plus pentru salarii, acesta e acordul politic.
- Având în vedere faptul că plecăm de la un număr de personal de 1,2 milioane, o reducere de personal prin reforma administrativă poate duce la o creștere a valorii de referință.
- Pentru 44% dintre titulari salariile de bază nu compensează reducerea sporurilor, Mă refer la colegii din justiție care sunt foarte atenți la ce facem. Lumea va rămâne cu venitul în plată și acele lucruri vor fi considerate niște plăți compensatorii individuale, dar acea plată nu este colectivă, ca să nu existe în instanță posibilitatea de interpretare ca echivalare."
Proiectul noii legi a salarizării va fi pus în dezbatere publică astăzi, după cum a anunțat Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii.
Luni vom publica proiectul în transparență decizională, iar de marți începem consultările cu sindicatele și familiile ocupaționale
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii
Ministrul a mai anunțat că tot astăzi va avea loc și o conferință de presă în care vor fi prezentate principalele elemente ale reformei și pașii următori.
„Luni vom publica proiectul în transparență decizională, iar de marți începem consultările cu sindicatele și familiile ocupaționale. Îmi doresc un calendar accelerat de aproximativ două săptămâni pentru consultări și definitivarea proiectului înainte de transmiterea sa către Parlament spre aprobare. De asemenea, luni după-amiază vom organiza o conferință de presă în care voi prezenta principalele elemente ale reformei și pașii următori”, a anunțat ministrul.
Administrația Prezidențială a anunțat că, în urma unui proces de mediere desfășurat sub coordonarea sa, Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârșitul prezentei sesiuni parlamentare.
Noua lege a salarizării va crește veniturile pentru jumătate dintre bugetari
Potrivit simulărilor făcute de ministerul Finanțelor, o creștere a cheltuielilor cu salariile bugetarilor de 8 miliarde de lei pe an ar însemnă o majorare pentru 53% din salariile actuale, dacă anvelopa ar fi fost de 12 miliarde de lei în plus, ar fi însemnat majorări pentru 73% din salariile în plată.
Noua lege a salarizarii elimină sporul pentru condiții vătămătoare, în prezent 300 lei brut, elimină sporul de cifru și indemnizația de hrană. Păstrează, însă sporul de 40% pentru proiecte europene și stabilește că acest spor poate să fie primit în continuare de primari, viceprimari, președinți de CJ și vicepreședinți.
Sindicatele din educație și sănătate sunt nemulțumite de noile grile de salarizare
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că veniturile bugetarilor nu vor scădea după adoptarea noii Legi a salarizării unitare. „Va exista o prevedere expresă că veniturile aflate în plată nu vor scădea”, a declarat oficialul.
„ Ce încercăm să facem prin această lege de salarizare este să creăm din nou acele legături între familiile ocupaţionale, acele corelaţii care să aşeze grila pe bază de coeficienţi într-un mod profesionist, astfel încât să ai în toată salarizarea publică o ierarhie care pleacă de la preşedinte şi pe partea de jos este la salariile de debutanţilor”, a explicat ministrul.
„Avem acord politic pe legea salarizării unitare"
"Partidele politice au agreat elementele de principiu ale proiectului de lege a salarizarii personalului plătit din fonduri publice. Prin sprijinul preşedintelui Nicuşor Dan şi prin contribuţia consilierului prezidenţial Radu Burnete, am reuşit să obţinem acordul politic asupra celor trei principii fundamentale şi a celor cinci piloni care stau la baza reformei”, afirmă ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Dragoş Pîslaru pe pagina de Facebook.
Acesta arată că reforma se bazează pe trei principii esenţiale: protejarea veniturilor angajaţilor din sectorul public, aşa încât niciun angajat nu va înregistra scăderi salariale ca efect al aplicării noii legi, disciplină bugetară şi sustenabilitate, în sensul în care reforma trebuie să respecte obiectivele fiscale asumate de România şi să poată fi susţinută pe termen lung şi pe aplicare integrală şi predictibilă.
Acest lucru înseamnă că noua lege va intra integral în vigoare la 1 ianuarie 2027, fără aplicări etapizate şi fără derogări succesive pentru diferite categorii profesionale, a mai precizat oficialul.
Dragoș Pîslaru a vorbit și despre cei cinci piloni ai reformei
- "O ierarhie echitabilă a funcţiilor în întregul sector public, inclusiv pentru administraţia publică locală; o structură unică de grade de salarizare pentru întregul sector public; limitarea şi transparentizarea sporurilor, împreună cu introducerea unor criterii clare şi verificabile de performanţă; instituţionalizarea guvernanţei sistemului salarial, prin responsabilitate comună între Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor şi sustenabilitate fiscală şi încadrarea în ţintele asumate privind deficitul şi cheltuielile de personal”, susține Dragoş Pîslaru.
Oficialul mulţumeşte echipei Ministerului Muncii, experţilor Băncii Mondiale şi celor implicaţi în elaborarea tehnică a proiectului şi în susţinerea acordului politic necesar lansării reformei.
- „De asemenea, mulţumesc în mod special partidelor politice pentru responsabilitatea şi disponibilitatea de a susţine acest proces dificil, dar esenţial pentru modernizarea administraţiei publice şi pentru credibilitatea României în implementarea PNRR.
Această lege reprezintă unul dintre cele mai importante jaloane asumate de România prin PNRR. Obiectivul nostru este construirea unui sistem salarial echitabil, coerent şi predictibil pentru întreg sectorul public”, mai spune Dragoş Pîslaru.
