Dragoș Pîslaru: "Să ne asigurăm că această lege are şanse să fie trecută"
Noua lege a salarizării constituie o etapă esenţială din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, având ca termen de îndeplinire data de 1 iulie 2026.
"Reforma salarizării în sectorul bugetar din România este un proiect îndelung aşteptat. (..) Suntem în luna mai şi cred că suntem în al 12-lea ceas pentru a vedea, într-adevăr, cum putem îndeplini această reformă foarte importantă. (..)
Suntem într-un moment bun pentru România, într-un moment în care avem un acord politic mediat de către Administraţia Prezidenţială, tocmai pentru ca să ne asigurăm că această lege are şanse să fie trecută", a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, într-o conferinţă de presă în care a prezentat elementele noii legi a salarizării publice.
- Proiectul de lege privind salarizării unitare, postat în consultanță publică, poate fi consultat AICI
Salariile judecătorilor vor fi înghețate
- Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat într-o conferință de presă la Palatul Victoria, că salariile judecătorilor vor fi înghețate, prin noua lege a salarizării unitare.
Dragoș Pîslaru a spus că, pe baza unor asimilări și hotărâri de instanță, judecătorii și-au crescut salariile mult peste grilă.
„Există în acest moment o discrepanță între nivelul în plată și nivelul unde ar trebui să fie în grila unitară de salarizare. Menținem salariul de bază, dar salariul în plată, având în vedere sporurile, primele, are scădere de 16% în mediană, de la 22.907 la 19.261 lei. Ce înseamnă?
Că nu vom putea să diminuăm valoarea în plată, pentru că avem teoria dreptului câștigat și s-ar ajunge în instanță instantaneu dacă tăiem sumele, dar judecătorii vor avea această compensare individuală care va rămâne până când vor fi prinși de creșterea valorii de referință, a economiei”, a explicat ministrul.
Dragoș Pîslaru a prezentat proiectul noii legi a salarizării unitare și a precizat că salariile în plată vor rămâne la nivelul actualul, dar, acolo unde acestea sunt peste grila care va fi stabilită, vor fi considerate ca având o compensație individuală, care nu se aplică la nivel colectiv.
Dragoș Pîslaru vrea mai mulți bani pentru cercetători
- Unul dintre domeniile pe care ministrul spune că noua lege încearcă să îl repare este cercetarea. Potrivit lui Dragoș Pîslaru, cercetătorii științifici au fost dezavantajați de actuala lege a salarizării.
„Cercetătorii științifici au fost săriți de legea 153 din 2017 și practic remediem acest lucru”, a declarat ministrul.
Acesta a spus că noile grile ar urma să aducă majorări consistente pentru această categorie.
„Cercetătorii științifici în acest moment au creștere, după cum vedeți, la salariu de bază de 45% și salariu brut de 31%. Eu nu cred că țara asta poate să progreseze fără să poți într-adevăr încuraja zona de cercetare”, a afirmat oficialul.otrivit ministrului, cercetătorii ar fi trebuit încă din trecut să fie tratați similar cu profesorii universitari în sistemul de salarizare.
Ce salarii primesc medicii și profesorii de la 1 ianuarie
- Și sistemul universitar păstrează salarii ridicate pentru funcțiile de conducere. Rectorii au coeficienți între 5,23 (21.443 lei) și 5,50 (22.550 lei), iar prorectorii între 5,07 (20.787 lei) și 5,34 (21.894 lei). Decanii și directorii generali administrativi ai universităților ajung la coeficient 5,23 (21.443 lei)
- Pentru profesorii universitari, salariile cresc în funcție de vechime. Un profesor universitar cu peste 25 de ani experiență are coeficient 4,00 (16.400 lei), în timp ce unul cu 5-10 ani experiență ajunge la coeficient 2,40 (9.840 lei). Conferențiarii universitari au coeficienți între 2,13 (8.733 lei) și 3,08 (12.628 lei), iar asistenții universitari între 1,84 (7.544 lei) și 2,16 (8.856 lei).
- În mediul preuniversitar, profesorii, învățătorii și educatorii cu grad didactic I și peste 25 de ani experiență au coeficient 2,35 (9.635 lei). Un debutant cu studii superioare pornește de la coeficient 1,84 (7.544 lei). Diferența salarială dintre un debutant și un profesor cu grad I depășește astfel 2.000 de lei brut lunar.
- În sistemul de sănătate, medicii primari și medicii dentiști primari ajung la un coeficient de 4,00 (16.400 lei), în timp ce medicii specialiști au coeficient 3,20 (13.120 lei). Medicii rezidenți pornesc de la 1,92 (7.872 lei) în primul an și ajung la 2,56 (10.496 lei) în anii terminali. Pentru funcția de medic simplu sau medic dentist, coeficientul este de 1,76 (7.216 lei).
- Asistenții medicali și personalul auxiliar au coeficienți semnificativ mai mici. Personalul licențiat principal ajunge la 1,90 (7.790 lei), în timp ce debutanții au coeficienți în jur de 1,52-1,58, ceea ce înseamnă salarii brute între 6.232 și 6.478 lei.
- În Armată și structurile de ordine publică, șeful Statului Major General sau funcțiile echivalente de rang înalt ajung la coeficient 5,00 (20.500 lei). Generalii și chestorii au coeficienți între 4,10 (16.810 lei) și 4,67 (19.147 lei). Pentru colonei și comisari-șefi, coeficienții merg până la 3,59 (14.719 lei). La baza ierarhiei, soldatul are coeficient 1,14, adică aproximativ 4.674 de lei brut.
- În zona clerului, salariile rămân printre cele mai mici din sistemul bugetar. Preoții cu studii superioare și grad I ajung la coeficient 1,60 (6.560 lei), iar debutanții cu studii medii au coeficient 1,42 (5.822 lei).
