Sindicatele invocă angajamentele asumate după greva profesorilor din 2023
- Cele trei mari federații sindicale din învățământ au transmis o scrisoare deschisă către toate partidele parlamentare, prin care solicită susținerea grilelor de salarizare propuse pentru angajații din Educație și convenite cu reprezentanții Ministerului Muncii și ai Băncii Mondiale.
Federațiile sindicale susțin că actualele drepturi salariale ale personalului didactic au fost afectate de măsurile adoptate în ultimii ani pentru reducerea deficitului bugetar, aplicate, în opinia acestora, în mod disproporționat sistemului de învățământ.
Sindicaliștii invocă și prevederile OUG nr. 57/2023, potrivit cărora grila de salarizare pentru sistemul național de învățământ urma să fie stabilită, începând cu 1 ianuarie 2024, pornind de la salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale pentru anul 2023, în cazul profesorilor debutanți și al asistenților universitari.
„Vă solicităm luarea în calcul a grilelor propuse de federațiile sindicale din învățământ în urma grevei generale din 2023, grile convenite cu reprezentanții Ministerului Muncii și cei ai Băncii Mondiale în anul 2024. În caz contrar, vă cerem imperativ să respingeți proiectul de lege”, se arată în document.
În argumentarea solicitării, sindicatele fac referire la actualele drepturi salariale ale personalului didactic de predare și de conducere, precum și la prevederile adoptate de Guvern după greva generală din Educație din 2023.
Unul dintre argumentele prezentate este prevederea din OUG nr. 57/2023 referitoare la stabilirea grilei de salarizare pentru sistemul național de învățământ.
„Grila de salarizare aplicabilă sistemului național de învățământ începând cu 1 ianuarie 2024 se stabilește pornind de la salariul mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2023 pentru profesori debutanți/asistenți universitari”, este prevederea citată de sindicaliști.
Federațiile sindicale susțin, de asemenea, că propunerile lor privind coeficienții de salarizare sunt corelate cu evaluările realizate de Banca Mondială pentru funcțiile de execuție și de conducere din sistemul bugetar.
Sindicatele: România alocă 3% din PIB pentru Educație
- În scrisoarea adresată partidelor parlamentare sunt invocate și date europene privind finanțarea Educației. Potrivit informațiilor prezentate de sindicate, cheltuielile publice pentru educație de la nivel preșcolar până la liceal au reprezentat 4,7% din PIB la nivelul Uniunii Europene în 2023.
Sindicatele arată că România se află la finalul clasamentului, cu o alocare de 3% din PIB, în timp ce Suedia ar fi înregistrat 6,8%, Finlanda 6,3%, iar Belgia 6,2%.
Reprezentanții profesorilor reclamă și diferențele salariale dintre sistemul de învățământ și alte sectoare bugetare.
„În România, conform INS, salariile din administrație și apărare sunt cu 20% mai mari decât cele din învățământ”, se arată în document.
Sindicatele avertizează asupra creșterii numărului profesorilor fără studii de specialitate
- O altă problemă semnalată în scrisoare este numărul profesorilor fără studii de specialitate. Conform datelor prezentate de organizațiile sindicale, numărul acestora ar fi ajuns la aproximativ 6.300, față de mai puțin de 4.000 în anul școlar 2024-2025.
În același document se arată că peste 80% din personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de indemnizația de dirigenție de 10%, calculată la salariul de bază.
Ce spun sindicatele despre noile grile de salarizare din Educație
- Reprezentanții angajaților din Învățământ susțin că ponderea financiară a coeficienților propuși pentru Educație este corelată cu dimensiunea acestei familii ocupaționale în sistemul bugetar.
Potrivit scrisorii, familia ocupațională Învățământ reprezintă 27% din sistemul bugetar, în timp ce coeficienții propuși pentru acest sector ar reprezenta 21% din impactul bugetar calculat pentru implementarea legii salarizării personalului plătit din fonduri publice prin PNRR.
Sindicatele afirmă că grilele propuse respectă și prevederile OUG nr. 57/2023 privind salarizarea profesorului debutant.
În document se precizează că pentru calcularea salariului profesorului debutant este avut în vedere un venit mediu brut de 8.600 de lei, aferent anului 2023, în timp ce valoarea actuală indicată de sindicate este de 9.750 de lei.
Ce schimbări sunt cerute pentru salariile din învățământul universitar
- Scrisoarea conține argumente distincte și în privința salarizării personalului din universități. Potrivit sindicatelor, coeficienții propuși ar trebui să asigure o diferențiere de 0,15 pentru personalul care deține titlul științific de doctor, în contextul în care OUG nr. 115/2023 ar urma să fie abrogată.
Reprezentanții angajaților susțin că propunerile pentru sistemul universitar nu urmăresc în principal creșteri salariale consistente, ci reorganizarea grilei pe baza mai multor criterii.
Printre acestea sunt menționate păstrarea cadrelor didactice în sistem după acumularea experienței profesionale, stimularea performanței academice și promovarea pe posturi superioare, precum și evoluția salarială în funcție de vechimea în învățământ și de importanța funcției didactice.
Apel către partidele parlamentare: luați în calcul grilele propuse sau respingeți legea
- În finalul scrisorii, federațiile sindicale reiau solicitarea adresată partidelor parlamentare și cer ca grilele negociate după greva din 2023 să fie avute în vedere în noua lege a salarizării.
„Vă solicităm luarea în calcul a grilelor propuse de federațiile sindicale din învățământ în urma grevei generale din 2023, grile convenite cu reprezentanții Ministerului Muncii și cei ai Băncii Mondiale în anul 2024. În caz contrar, vă cerem imperativ să respingeți proiectul de lege.”
