În analiza „Europe’s Pitch Book: Romania - the gifted one”, ING susține că problema României nu este lipsa resurselor sau a oportunităților, ci incapacitatea de a le transforma constant în rezultate economice. Economiștii consideră că țara are motive să fie optimistă, chiar dacă potențialul său insuficient valorificat provoacă și frustrare.
România a recuperat decalajul față de Europa. Bucureștiul a ajuns printre cele mai bogate regiuni din UE
România a înregistrat una dintre cele mai puternice evoluții de convergență economică din Europa în ultimele două decenii.
La începutul acestui secol, nivelul de trai era mult sub cel din majoritatea statelor Uniunii Europene și reprezenta doar jumătate din cel al Poloniei.
Între timp, PIB-ul pe locuitor ajustat la puterea de cumpărare a crescut de la sub 30% din media UE la aproape 80%. Productivitatea muncii aproape s-a triplat între 2000 și 2024, România înregistrând cea mai mare creștere a productivității de pe continent în această perioadă, potrivit analizei.
Un exemplu este regiunea București-Ilfov, care ocupa în 2024 locul al șaptelea în Europa după PIB-ul pe locuitor ajustat la puterea de cumpărare, cu un nivel de 188% din media UE.
Capitala României se situa astfel înaintea unor regiuni precum Olanda de Nord, aflată pe locul 10, Budapesta, pe locul 12, sau Varșovia, pe locul 16.
Economiștii ING atrag însă atenția că există diferențe regionale importante, iar performanța Bucureștiului nu reflectă situația întregii țări.
ING: România are oameni talentați, dar milioane dintre ei lucrează în străinătate
Unul dintre cele mai importante avantaje ale României este capitalul uman.
În 2024, 31% dintre studenții români erau înscriși în programe universitare STEM, adică știință, tehnologie, inginerie și matematică, peste media europeană de 27%.
România ocupa și locul 11 la nivel mondial în clasamentul EF English Proficiency Index din 2025, cu un scor de 605 puncte, corespunzător unui nivel foarte ridicat de cunoaștere a limbii engleze.
În schimb, doar aproximativ 23% dintre românii cu vârste între 25 și 34 de ani au studii superioare, aproape jumătate din media UE.
O altă problemă este emigrația. Aproximativ cinci milioane de români trăiau în afara țării în 2025, majoritatea în Europa.
ING consideră însă că diaspora poate deveni și un avantaj economic, prin competențele, capitalul, experiența și relațiile internaționale pe care le poate aduce în România.
Există și un potențial important pe piața muncii. În 2025, aproximativ 69% dintre românii cu vârste între 20 și 64 de ani erau angajați, comparativ cu aproximativ 76% la nivelul UE. În cazul femeilor, rata ocupării era puțin sub 60%.
Creșterea participării pe piața muncii ar putea compensa parțial efectele negative ale evoluțiilor demografice.
România poate deveni o putere energetică a Europei
România dispune de un avantaj pe care multe economii europene și l-ar dori: o bază energetică internă diversificată.
Dependența de importurile de energie era de aproximativ 30% în 2024, aproape jumătate din media UE. Doar Estonia, Suedia și Letonia aveau ponderi mai mici ale importurilor energetice.
România produce petrol și gaze naturale, dispune de capacități hidroenergetice și nucleare și are potențial pentru dezvoltarea energiei eoliene și solare.
În 2025, România era cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană.
Proiectul Neptun Deep, care deține rezerve estimate la 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale și ar urma să înceapă producția în 2027, ar putea consolida această poziție.
Totuși, ING subliniază că existența resurselor nu garantează automat un avantaj competitiv.
România are nevoie de investiții importante în transportul și distribuția energiei electrice, stocare și interconectare. Dacă aceste investiții sunt realizate, energia fiabilă și competitivă ca preț ar putea susține industria și atrage capital străin.
România are internet performant, dar companiile folosesc prea puțin inteligența artificială
Economia digitală reprezintă unul dintre cele mai interesante contraste ale României.
Potrivit raportului Digital Decade 2026 al Comisiei Europene, citat de ING, România este lider european în conectivitatea fixă, fibra optică ajungând la 96,3% dintre gospodării, comparativ cu 74,1% la nivelul UE.
În plus, peste 375 de milioane de euro din fonduri europene au fost alocate proiectelor din industria semiconductorilor, inclusiv activităților de cercetare și dezvoltare în care sunt implicate NXP, Continental și Bosch.
Noua fabrică românească de inteligență artificială, AI Factory, ar urma să extindă accesul la infrastructură avansată de calcul.
Cu toate acestea, numai 31,8% dintre români au competențe digitale de bază.
Mai mult, doar 5,2% dintre companiile din România folosesc inteligența artificială, comparativ cu 20,0% la nivelul Uniunii Europene.
Există însă semne de accelerare. Utilizarea AI a crescut cu aproape 70% în ultimul an analizat, iar 35,1% dintre companii folosesc analiza datelor, față de 39,9% la nivel european.
Pentru ING, următoarea etapă de dezvoltare a României depinde de capacitatea de a transforma infrastructura digitală și competențele specializate în creșteri de productivitate la nivelul întregii economii.
ING estimează că deficitul bugetar al României va scădea la 5,1% în 2027
Unul dintre principalele obstacole în calea dezvoltării economice rămâne situația finanțelor publice.
Economiștii ING estimează că deficitul bugetar al României va scădea de la 9,3% din PIB în 2024 la 5,1% în 2027.
Procesul de consolidare fiscală contribuie însă la stagnarea economică actuală.
ING estimează și că datoria publică va ajunge la 63% din PIB în 2027, un nivel mai ridicat decât în trecut, dar care nu este neobișnuit în comparație cu alte economii europene.
Riscul unei retrogradări a ratingului de țară nu a dispărut, însă economiștii consideră că momentul de maxim pericol pare să fi fost depășit, odată cu trecerea de la planurile de consolidare fiscală la implementarea lor.
România colectează venituri fiscale echivalente cu aproximativ 29% din PIB, mult sub media europeană de 40%.
În opinia ING, îmbunătățirea colectării taxelor ar putea oferi statului resurse suplimentare pentru investiții și, pe termen lung, pentru creșterea bunăstării populației.
Românii au datorii mici, dar economia folosește prea puțin finanțarea
Analiza ING identifică un alt avantaj insuficient valorificat: nivelul redus al îndatorării populației și companiilor.
În 2025, datoriile gospodăriilor din România reprezentau doar 12% din PIB, comparativ cu o medie europeană de aproape 50%.
În același timp, 93% dintre români dețin locuința în care trăiesc, una dintre cele mai ridicate ponderi din Europa.
Și companiile au un nivel redus al îndatorării, de 27% din PIB, față de aproximativ 70% în multe state europene.
Această situație oferă reziliență economiei, dar poate limita dezvoltarea firmelor care se bazează aproape exclusiv pe resurse proprii.
ING consideră că există spațiu pentru o utilizare mai eficientă a economiilor populației și pentru extinderea accesului companiilor la credite bancare și capital de risc.
Totodată, România are posibilitatea să atragă mai multe investiții străine directe. Stocul investițiilor străine raportat la PIB este mai redus decât în Polonia, Cehia și Ungaria.
Fondurile europene și investițiile internaționale pot deveni surse importante de finanțare pentru dezvoltarea economiei.
De ce cred economiștii ING că românii își subestimează propria țară
Dincolo de cifrele economice, analiza ING identifică și o problemă de încredere. Economiștii observă că mulți antreprenori români sunt pesimiști în privința perspectivelor economice, în ciuda progreselor înregistrate de țară.
Această atitudine poate avea efecte concrete: companiile devin mai reticente să investească pe termen lung, românii plecați în străinătate sunt mai puțin înclinați să revină, iar atragerea investitorilor străini devine mai dificilă.
Există însă o diferență între percepția generală și așteptările individuale. Potrivit datelor citate de ING, 49% dintre români spun că speranța le caracterizează starea emoțională, față de 43% la nivel european.
De asemenea, 24% dintre români se așteaptă la o creștere a nivelului de trai, comparativ cu 18% dintre europeni.
În ceea ce privește relația cu Uniunea Europeană, 53% dintre români au o imagine pozitivă despre UE, ușor peste media europeană.
Aproximativ trei sferturi consideră Uniunea Europeană un spațiu de stabilitate într-o lume nesigură, iar o proporție similară apreciază că apartenența la UE a fost benefică.
ING subliniază că România rămâne fundamental proeuropeană și puternic orientată spre parteneriatul transatlantic, în timp ce sentimentele proruse reprezintă o minoritate.
Autostrăzile și investițiile pot transforma potențialul României în creștere economică
Un alt element esențial pentru dezvoltarea României este infrastructura de transport.Țara dispune deja de peste 1.400 de kilometri de autostradă și drum expres deschiși circulației, în timp ce alți 1.000 de kilometri sunt în construcție și aproximativ 300 de kilometri se află în proceduri de licitație.
Investițiile publice au crescut rapid, o parte importantă fiind finanțată din fonduri europene.
Noile autostrăzi, căi ferate și infrastructuri portuare pot reduce costurile logistice, pot conecta regiunile mai sărace la investiții și pot facilita integrarea companiilor în lanțurile europene de producție.
ING consideră că România poate învăța din experiența Poloniei, în ceea ce privește convergența economică susținută, și din cea a Spaniei, în valorificarea infrastructurii, energiei și resurselor naturale.
În final, analiza revine la comparația cu un copil talentat, care are toate calitățile necesare pentru a reuși, dar trebuie să învețe să le valorifice.
Pentru economiștii ING, România nu duce lipsă de oportunități sau de surse potențiale de finanțare. Provocarea este crearea condițiilor în care aceste resurse să fie transformate în investiții productive și creștere economică durabilă.
