Evoluția inflației din ultimul an și jumătate poate fi împărțită în două perioade foarte diferite: prima parte a lui 2025, când rata anuală se menținea în jurul valorii de 5%, și intervalul început în vara anului trecut, când șocurile provocate de scumpirea energiei electrice și taxele indirecte au împins inflația spre și apoi peste pragul de 10%.
Rata anuală a inflației, calculată prin indicele prețurilor de consum, a ajuns la 10,4% în iunie 2026. În comparațiile europene este folosit indicele armonizat al prețurilor de consum, calculat după o metodologie comună în Uniunea Europeană. Pe această măsură, România avea în iunie o inflație anuală de 9,2%, cea mai ridicată din UE, față de media de 2,9%.
Cum a urcat inflația din România de la 5% la peste 10%
La începutul lui 2025, inflația era relativ stabilă. Rata anuală se situa la 4,95% în ianuarie, la 5,0% în februarie și la 4,9% în martie. Ulterior, presiunile au început să crească: inflația a ajuns la 5,5% în mai și la 5,7% în iunie.
Schimbarea majoră a venit în vara lui 2025. La 1 iulie a expirat schema de plafonare a prețurilor la energia electrică, iar facturile plătite de consumatori au crescut. Rata anuală a inflației a urcat la 7,8% în iulie și la 9,9% în august, nivel în jurul căruia s-a menținut și în septembrie.
În august s-a adăugat și efectul majorării TVA și a accizelor, transmis în prețurile mai multor bunuri și servicii.
Impactul celor două șocuri a fost foarte mare. BNR a estimat că efectul direct al scumpirii energiei electrice a reprezentat aproximativ 2,3 puncte procentuale din rata anuală a inflației, iar majorarea impozitelor indirecte aproximativ 2 puncte procentuale, adică în jur de 4,3 puncte procentuale cumulat.
Inflația a încheiat anul 2025 la aproximativ 9,7%.
Nici începutul lui 2026 nu a adus o temperare rapidă. Inflația anuală a coborât inițial la 9,3% în februarie, dar a revenit spre 10% în martie și a depășit din nou acest nivel în aprilie și mai. Cele mai recente date, valabile pentru luna iunie 2026, arată că rata anuală a fost de 10,4%.
De ce BNR vede o scădere bruscă a inflației în a doua jumătate din 2026
La prima vedere, prognoza BNR poate părea foarte optimistă: de la o inflație efectivă de 10,4% în iunie 2026, banca centrală estimează o scădere puternică în trimestrul III și o rată de 5,5% la finalul anului. Pentru finalul lui 2027, prognoza indică 2,9%.
Explicația principală a scăderii rapide nu este însă o ieftinire masivă și generalizată a produselor, ci ceea ce economiștii numesc „efect de bază”.
Inflația anuală compară prețurile dintr-o lună cu cele din aceeași lună a anului anterior. Astfel, inflația din iunie 2026 compară nivelul prețurilor din iunie 2026 cu cel din iunie 2025, înainte ca liberalizarea prețului energiei electrice și majorările de taxe din vara trecută să fie reflectate integral în nivelul prețurilor.
Din iulie și august 2026, baza de comparație se schimbă radical. Prețurile curente încep să fie comparate cu lunile din 2025 în care avuseseră deja loc cele două șocuri majore: scumpirea energiei electrice și majorarea TVA și a accizelor.
În iulie 2025, prețurile crescuseră deja puternic după expirarea plafonării la energia electrică. În august 2025, baza de comparație a urcat din nou, după majorarea taxelor indirecte.
Prin urmare, în iulie și august 2026, aceste scumpiri foarte mari nu mai apar ca o creștere nouă în calculul anual al inflației. O parte importantă din saltul care a împins rata anuală spre 10% în 2025 dispare din comparația pe 12 luni.
Acesta este motivul pentru care inflația poate coborî foarte repede într-un interval relativ scurt, fără ca prețurile din economie să înregistreze o scădere comparabilă.
Inflație mai mică nu înseamnă prețuri mai mici la raft
O scădere a inflației de la peste 10% la 5,5% nu înseamnă că prețurile vor scădea cu aproximativ 5%, ci mai degrabă că prețurile continuă să crească, dar într-un ritm mai lent.
Exemplul de mai jos arată diferența.
Dacă un coș de produse costa inițial 100 de lei și, după un val de scumpiri, ajunge la 110 lei, un an mai târziu poate costa 111 sau 112 lei. Produsele nu s-au ieftinit și nu au revenit la nivelul de 100 de lei, dar creșterea față de baza deja ridicată de 110 lei este de numai aproximativ 1-2%.
Același mecanism se va vedea în statisticile din a doua jumătate a lui 2026. Rata anuală a inflației poate coborî rapid, în timp ce prețurile de la raft, facturile și tarifele serviciilor rămân la niveluri ridicate sau continuă să crească mai lent.
Pentru ca nivelul general al prețurilor să scadă efectiv ar fi nevoie de deflație, adică de o rată negativă a modificării generale a prețurilor. Acesta nu este scenariul proiectat de BNR.
Prognoza de 5,5% pentru finalul lui 2026 înseamnă în continuare că prețurile sunt, în medie, mai mari decât cu un an înainte, chiar dacă ritmul scumpirilor este mult mai redus decât cel observat în prima jumătate a anului.
