Nazare arată că România a intrat în procesul de consolidare după ce deficitul bugetar ajunsese la 9,3% din PIB în 2024. Nicio altă țară din Uniunea Europeană (UE) nu a intrat în 2025 cu un deficit de peste 6%, în condițiile în care media UE era de 3,1%.
Conform prognozei Comisiei Europene citate de ministru, deficitul anual al României a coborât la 7,9% din PIB în 2025 și este estimat să ajungă la 6,2% în 2026. Pentru al doilea an consecutiv, România are cea mai amplă reducere proiectată a deficitului din UE, potrivit datelor prezentate de Nazare.
Deficitul bugetar a scăzut cu 28,36 miliarde de lei
În primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar a ajuns la 48,08 miliarde de lei, față de 76,44 miliarde de lei în perioada similară din 2025. Diferența este de 28,36 miliarde de lei, echivalentul unei reduceri de aproximativ 37%.
În aceeași perioadă, veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu 2,9%. Cheltuielile de personal s-au redus cu peste 4 miliarde de lei.
Ministrul susține că România nu se mai află în situația de la începutul anului 2025, când un deficit de peste 9% făcea economia dependentă de împrumuturi pentru finanțarea unui nivel al cheltuielilor care nu putea fi acoperit din veniturile statului.
Reducerea deficitului trebuie însă continuată pentru ca finanțele publice să revină pe o bază sustenabilă și pentru diminuarea presiunii exercitate de datorie asupra economiei, potrivit lui Nazare.
Datoria publică a depășit 1.138 de miliarde de lei
Necesarul brut de finanțare al statului a crescut de la 135 de miliarde de lei în 2021 la 278,5 miliarde de lei în 2026. Suma include atât finanțarea deficitului nou, cât și refinanțarea datoriei ajunse la scadență.
În același timp, datoria publică a urcat de la 46,9% din produsul intern brut (PIB) în 2020 la 59,6% din PIB la finalul anului 2025 și a depășit pragul de 1.138 de miliarde de lei.
Nazare avertizează că deficitele acumulate în prezent se transformă în datorii și costuri cu dobânzile în anii următori. În primele șapte luni din 2026, cheltuielile statului cu dobânzile au crescut cu 26,5% și au depășit 40 de miliarde de lei.
Ministrul argumentează că banii alocați dobânzilor reduc resursele disponibile pentru școli, spitale, infrastructură și alte servicii publice, iar nivelul actual al acestor costuri reflectă anii în care cheltuielile statului au depășit constant veniturile.
Investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei
Consolidarea fiscală nu a fost însoțită de o reducere a investițiilor, potrivit datelor prezentate de ministrul Finanțelor. În primele șapte luni din 2026, investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului precedent.
Peste 71% din plățile pentru investiții sunt legate de fonduri europene și de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut, la rândul lor, cu 20,40 miliarde de lei, respectiv cu 60,08%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Direcția urmărită de Ministerul Finanțelor presupune, potrivit lui Nazare, reducerea cheltuielilor care pun presiune permanentă asupra bugetului și protejarea celor destinate dezvoltării.
Nazare: România trebuie să schimbe modelul de creștere economică
Ministrul consideră că economia României trebuie să treacă de la un model bazat pe consum și cheltuieli curente finanțate prin datorie către unul susținut de investiții, producție, infrastructură, productivitate, activitatea companiilor și locuri de muncă.
În ultimii ani, cererea a crescut mai repede decât producția, iar consumul a fost susținut parțial prin deficite și importuri. În această situație, ajustarea fiscală poate avea drept efect o temperare temporară a consumului.
Nazare avertizează însă că alternativa ar fi fost riscul unei ajustări provocate de pierderea încrederii, cu dobânzi mai mari și efecte mai severe asupra populației și companiilor.
Reducerea deficitului bugetar ar trebui să contribuie și la corectarea deficitelor gemene, deficitul bugetar și deficitul de cont curent. Cele două dezechilibre sporesc dependența României de finanțarea externă și vulnerabilitatea la evoluția dobânzilor, a cursului de schimb, a percepției investitorilor și a evaluărilor agențiilor de rating.
Datele prezentate pentru septembrie 2026 indică, potrivit ministrului, o reducere semnificativă a deficitului, menținerea sub control a cheltuielilor și continuarea investițiilor. România trebuie însă să refinanțeze în continuare datorii mari și suportă costuri ridicate cu dobânzile, astfel că ajustarea finanțelor publice nu poate fi încheiată într-un singur an.
