Majorările pentru demnitari au fost eșalonate până în 2031
- Printre cele mai importante se numără majorarea sporului pentru fonduri europene de la 20% la 40% pentru aleșii locali și modificarea "diferenței salariale tranzitorii."
De asemnea, majorările pentru demnitari au fost eșalonate până în 2031. În proiect a fost introdus și un spor de până la 15% din salariul de bază pentru personalul din administrația publică locală.
Legea ar urma să intre în vigoare mai repede, de la data de 1 decembrie 2026
- Ministrul Dragoș Pîslaru a anunțat că după discuțiile cu Comisia Europeană, impactul bugetar a crescut de la 8 miliarde de lei la 12 miliarde de lei.
Documentul păstrează prevederile referitoare la raportul dintre cel mai mic salariu de bază şi cel mai mare salariu de bază în sectorul bugetar care rămâne 1 la 8, iar cuantumul valorii de referinţă pentru anul 2027 este de 4.100 lei, determinând valoarea salariilor de bază în acord cu coeficienţii pentru fiecare familie ocupaţională.
"Ca urmare a medierii Administraţiei Prezidenţiale şi în urma acordului politic semnat de către partidele politice proeuropene, MMFTSS a organizat o amplă consultare publică prin 14 reuniuni cu instituţiile din administraţie şi sindicatele reprezentative. În urma consultărilor, proiectul a fost revizuit pentru a include cât mai multe dintre observaţiile primite.
A existat un dialog permanent cu Ministerul de Finanţe şi cu Comisia Europeană pentru o alocare bugetară suplimentară astfel încât să poată fi rezolvate cât mai multe din inechităţile actualului sistem de salarizare a personalului plătit din fonduri publice", se precizează în comunicatul Ministerului Muncii.
Potrivit sursei citate, varianta actuală a proiectului îndeplineşte condiţiile Jalonului 420 din PNRR şi are acordul Ministerului de Finanţe în condiţiile respectării traiectoriei fiscal-bugetare a României.
Principalele prevederi ale proiectului privind Legea Salarizării
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a publicat proiectul legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, împreună cu anexele care conțin noile grile de salarizare pentru fiecare familie ocupațională.
- noua lege intră în vigoare la 1 decembrie 2026;
- pentru luna decembrie 2026 și pentru anul 2027, valoarea de referință este stabilită la 4.100 de lei, aceasta fiind baza de calcul pentru salariile din sistemul public; începând cu 2028, valoarea de referință va putea fi majorată anual, însă ritmul creșterilor va depinde de respectarea obiectivului de reducere a cheltuielilor salariale din sectorul public ca pondere în PIB;
- în sănătate, gărzile de urgență efectuate în afara programului normal de lucru vor fi plătite cu tariful orar aferent salariului de bază, iar cele efectuate în zilele de repaus săptămânal și de sărbătoare legală vor fi remunerate cu un tarif cu 20% mai mare decât tariful orar al salariului de bază;
- tot în sănătate, gărzile de monitorizare vor fi plătite la 75% din tariful gărzilor de urgență, iar medicii chemați de acasă pentru urgențe vor primi 40% din tariful orar al salariului de bază pentru perioada în care asigură garda la domiciliu;
- în învățământ, profesorii care predau simultan la mai multe clase vor beneficia de sporuri cuprinse între 5% și 15% din salariul de bază. personalul didactic din localități izolate și din învățământul special va putea primi sporuri de până la 15%, potrivit Digi 24.
- în administrația publică, personalul contractual va putea primi un spor de 5% pentru condiții grele de muncă și de până la 15% pentru activitatea desfășurată în zone izolate;
- pentru personalul din instituțiile finanțate integral din venituri proprii sunt prevăzute sporuri de până la 20% pentru activități privind siguranța navigației, siguranța feroviară, rutieră și aeronautică, precum și posibilitatea acordării unui spor de performanță de până la 20% din salariul de bază;
- în sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, sunt introduși coeficienți suplimentari pentru personalul care desfășoară activități cu grad ridicat de risc, unele majorări putând ajunge până la 70%, în funcție de misiunile îndeplinite.
- pentru președintele României, coeficientul din grilă va crește treptat până la valoarea maximă de 8, la care va ajunge în 2031. În 2027 coeficientul va fi de 6.47, în anul 2028 - 6,85, în anul 2029 - 7.24, în anul 2030 - 7.62, iar în 2030- 8. Aceeași eșalonare se aplică și pentru deputați și senatori, pentru membrii Guvernului și pentru aleșii locali.
- De asemenea, pe noua grilă, șeful Armatei va avea un venit majorat față de varianta inițială. Acesta crește de la 20.500 de lei brut la 22.550 de lei.
ANRE, ASF şi ANCOM vor beneficia de un indice anual de competitivitate la stabilirea salariilor
Personalul din cadrul ANRE, ASF şi ANCOM va beneficia de un indice anual de competitivitate utilizat la determinarea salariului de bază, conform proiectului actualizat al noii legi a salarizării, publicat vineri de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale (MMFTSS).
“Personalul din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) încadrat pe funcţiile prevăzute în Anexa VII, capitolul II la prezenta lege beneficiază de un indice de competitivitate. Indicele de competitivitate se aplică la determinarea salariului de bază, prin înmulţire cu valoarea de referinţă şi cu coeficientul de salarizare corespunzător funcţiei. Creşterea salariului de bază rezultată din aplicarea indicelui de competitivitate are caracter temporar, până la determinarea noului indice de competitivitate” se precizează în document.
Valoarea indicelui de competitivitate este minimum 1 şi nu poate fi mai mare de 2, notează sursa citată.
"Indicele de competitivitate prevăzut se stabileşte anual, până la data de 30 noiembrie a fiecărui an pentru anul următor, prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Finanţelor, la propunerea Institutului Naţional de Statistică, care va fi comunicată celor două ministere până la data de 30 august a fiecărui an, pentru anul următor", se mai arată în document.
Propunerea Institutului Naţional de Statistică va fi fundamentată pe baza datelor privind salariul mediu brut în plată din domeniile în care îşi desfăşoară activitatea cele trei autorităţi, aferente primului semestru al anului în curs.
Coeficienți între 1 și 8 și 12 grade salariale
- Funcțiile din sistemul public vor fi împărțite în 12 grade salariale, stabilite în funcție de nivelul studiilor, experiență, complexitatea activității, responsabilitate, impactul deciziilor, autonomie și condițiile de muncă.
Metodologia de evaluare a funcțiilor și intervalele de punctaj corespunzătoare celor 12 grade vor trebui aprobate prin hotărâre de Guvern în termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Coeficienții prevăzuți pentru funcțiile de execuție sunt stabiliți la gradația zero. La aceștia se adaugă majorările aferente vechimii în muncă.
Pentru majoritatea bugetarilor sunt stabilite șase gradații:
- gradația 0, pentru o vechime de până la trei ani;
- gradația 1, între trei și cinci ani, cu o majorare de 7,5%;
- gradația 2, între cinci și zece ani, cu o nouă majorare de 5%;
- gradația 3, între zece și 15 ani, cu o majorare de 5%; gradația 4, între 15 și 20 de ani, cu o majorare de 2,5%;
- gradația 5, pentru o vechime de peste 20 de ani, cu o majorare de 2,5%.
Majorările se aplică succesiv, la salariul obținut după acordarea gradației anterioare. În acest sistem, un angajat cu o vechime mai mare de 20 de ani ajunge la un salariu cu aproximativ 25% mai mare decât cel corespunzător gradației zero.
La stabilirea gradației vor fi luate în calcul integral și perioadele lucrate anterior în mediul privat sau în alte domenii decât cele bugetare.
Pentru funcțiile de conducere, gradația maximă este deja inclusă în salariul de bază. Regula nu se aplică demnitarilor, înalților funcționari publici, militarilor, polițiștilor și polițiștilor de penitenciare, pentru care există sisteme distincte.
Reguli noi pentru modificarea salariilor
Față de proiectul din luna mai, noua variantă introduce un mecanism mai strict pentru modificarea grilelor salariale.
- ministerele nu vor mai putea modifica ușor grilele de salarizare;
- orice modificare va trebui analizată împreună de Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor;
- înaintea oricărei modificări va fi obligatorie evaluarea impactului bugetar.
Control bugetar mai strict
Proiectul introduce și măsuri suplimentare privind disciplina financiară.
Printre acestea se numără:
- obligativitatea unui raport anual al Ministerului Finanțelor privind aplicarea valorii de referință;
- obligația ca toate actele subsecvente să fie însoțite de o declarație privind impactul financiar.
Aceste prevederi nu existau în proiectul prezentat în luna mai.
Apar reguli noi și pentru personalul trimis în străinătate
Sunt introduse prevederi referitoare la:
- personalul trimis în misiuni permanente în străinătate;
- excepții pentru misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești.
În plus, proiectul introduce definiții și criterii noi privind:
- coeficienții de țară;
- salariul de bază în străinătate;
- salariul în străinătate;
- costul vieții;
- riscul medical;
- securitatea;
- distanța față de România.
Ce prevederi rămân neschimbate în proiectul Legii Salarizării
Noua variantă a Legii salarizării păstrează o serie de principii din proiectul anterior:
- raportul salarial maxim de 1:8;
- structura cu 12 grade salariale;
- intervalele coeficienților;
- cele 6 gradații de vechime;
- mecanismul general de calcul al salariilor pe baza coeficientului înmulțit cu valoarea de referință.
Ce spune Florin Manole, fostul ministru al Muncii, despre Legea Salarizării
Deputatul PSD Florin Manole, fost ministru al Muncii, a declarat că poziţia PSD, raportat la legea salarizării, este una constructivă, el precizând că nu vor să genereze o problemă în plus pentru bugetul ţării, dar în acelaşi timp nici nu vede posibil să voteze o lege care să taie din veniturile salariaţilor, din oricare dintre sisteme, sănătate, educaţie, ordine publică, administraţie.
”Poziţia Partidului Social Democrat, raportat la legea salarizării, este una constructivă, doar că, aşa cum am spus, nu vom putea vota o lege fără să o fi văzut, am primit-o astăzi, şi fără să o fi consultat cu sindicatele şi cu toate instituţiile asupra cărora această lege are impact. Şi noi am demarat aceste discuţii, aceste consultări cu sindicatele încă din prima oră de după întâlnirea de la Cotroceni.
Vom continua programul de întâlniri cu fiecare familie ocupaţională, cu sindicatele reprezentative din fiecare familie ocupaţională şi mâine, sâmbătă şi duminică, astfel încât până luni, marţi, când ar trebui să fie următoarea discuţie de la Cotroceni, să reuşim să trecem prin întreaga lege, prin toate anexele, împreună cu sindicatele reprezentative, astfel încât să avem o concluzie despre cât este de acceptabilă din punct de vedere social, cât este de echitabilă, cât de multe probleme din salarizarea actuală rezolvă, în acelaşi timp păstrând în minte responsabilitatea de a respecta angajamentele României referitoare la deficit”, a declarat fostul ministru al Muncii, social-democratul Florin Manole, la Parlament potrivit News.ro.
El a menţionat că obiectivul principal al Partidului Social Democrat este, în primul rând, ca niciun om angajat în sistemul public să nu piardă şi al doilea obiectiv este să rezolve, cu puţinii bani care sunt disponibili, cât mai multe dintre inechităţi.
Peste 20 de miliarde de lei cerute de sindicate
- Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a oferit detalii despre procesul de consultare care a precedat întâlnirea de la Cotroceni. Potrivit acestuia, Ministerul Muncii a colaborat cu o echipă a Băncii Mondiale pentru elaborarea proiectului.
„Ministerul Muncii, împreună cu echipa Băncii Mondiale, a derulat 14 sesiuni de consultare, cu peste 30 de ore de întâlniri cu instituțiile și cu sindicatele. Ca urmare a acestui exercițiu, am constatat că solicitările din partea sectorului public și ale sindicatelor au fost în valoare de peste 20 de miliarde de lei,” a declarat ministrul.
Pîslaru a subliniat că această sumă depășește cu mult posibilitățile bugetare actuale ale statului. „În mod evident, pe structura actuală de angajament ale României fiscal-bugetare, lucrul acesta nu poate fi rezolvat,” a spus el.
De la acordul politic de 8 miliarde, la plafonul de 12,1 miliarde de lei
Ministrul a explicat parcursul negocierilor privind suma alocată creșterilor salariale.
„Am plecat de la acel acord politic de 8 miliarde. Între timp am avut discuții cu Ministerul de Finanțe, cu Comisia Europeană pentru a explora care este valoarea maximală pe care ar putea să-l aibă acest proiect, astfel încât jalonul să fie îndeplinit, și în același timp România să aibă resursele pentru a putea susține parcursul fiscal-bugetar,” a precizat Pîslaru.
Potrivit ministrului, calculele făcute pe baza formei renegociate a PNRR arată o valoare maximă clară.
„Valoarea care este derivată și din forma, chiar renegociată a PNRR pe acest jalon 420, este de 7,3% din PIB, deci, practic acesta e pragul, 7,3% de creștere masă salarii, care înseamnă 12,1 miliarde de lei. Aceasta este valoarea maximală,” a spus el.
Ministerul Muncii își asumă rolul de „secretariat tehnic”
Dragoș Pîslaru a precizat că proiectul prezentat acum partidelor politice este doar un draft, iar ministerul rămâne implicat în etapele următoare, fără a-și asuma inițiativa legislativă.
„Noi am propus acum un draft, o formă de proiect pe care am prezentat-o astăzi partidelor politice. Ne menținem acest rol de secretariat tehnic la dispoziția partidelor pentru toată perioada care va preceda, sperăm noi, intrarea în Parlament de punere de către partidele politice, în Parlament a proiectului.
Și, evident, ne exprimăm încrederea că acest proiect ar fi adoptat nu doar pentru cei 770 de milioane de euro, care reprezintă valoarea jalonului, ci pentru ca să putem avea o corectare importantă de inechități, considerând că sunt anumite aspecte care în acest moment în acest draft merită analizate de partide și susținut", a explicat ministrul interimar al Muncii.
