O majorare de 300 de lei ar aduce angajaților doar 100 de lei net în plus
Potrivit cercetării, în condiţiile în care scutirea de 200 lei (suma de 200 de lei din salariul lunar este scutită de impozit pe venit şi contribuţii sociale, n.r.) expiră la 31 decembrie 2026, la un plus de 300 lei la salariu, angajatul primeşte doar cu 100 lei net mai mult, în timp ce statul ia 68% din costul suplimentar.
Documentul IMM România arată că majorarea salariului minim ar afecta în special firmele mici, în contextul creşterii costurilor cu energia şi combustibilii.
Firmele mici ar putea pierde până la 18% din profit
Astfel, pe grupe de cifră de afaceri, o majorare a salariului minim cu 300 sau 500 lei, plus scumpirea energiei şi a combustibilului, ar reduce profitul mediu cu 12-18%. Cea mai expusă e grupa sub un milion de lei, reprezentând 84% din firme. Analiza mai arată că un singur salariat plătit la nivelul salariului minim ar consuma 25-33% din profitul mediu.
Conform documentului, simularea a fost realizată pe baza rezultatelor financiare din 2025.
"Simularea utilizează rezultatele financiare medii din anul 2025 şi două scenarii de majorare a salariului minim, cu 300 lei, respectiv 500 lei, pentru estimarea profitului brut în anul 2027", precizează sursa citată.
În cazul firmelor cu o cifră de afaceri sub un milion de lei, veniturile antreprenorilor rezultate din dividende ar fi mai mici decât salariul net al unui angajat plătit la nivelul minim.
"În firma medie cu cifra de afaceri de sub 1 milion lei (83,9% din firme), antreprenorul rămâne cu aproximativ 1.532-1.607 lei după majorare (300 de lei/lună sau 500 de lei/lună), adică mai puţin decât salariul net al angajatului său plătit la minim (2.799-2.920 lei)", se menţionează în document.
La nivelul economiei, IMM România estimează costuri salariale suplimentare de până la 10,9 miliarde de lei anual.
"Pentru economie: cost salarial suplimentar de 6,6-10,9 miliarde lei/an; bugetul încasează 4,5-6,3 miliarde lei/an în plus", potrivit concluziilor documentului.
IMM România propune înghețarea salariului minim brut
În acest context, IMM România propune îngheţarea salariului minim brut pe ţară, invocând creşterea costurilor suportate de companii şi scăderea consumului.
"IMM România propune îngheţarea salariului minim brut pe ţară, având în vedere: competitivitatea scăzută a companiilor româneşti, în contextul creşterii costurilor cu energia electrică, combustibilii şi gazele naturale. Măsurile adoptate prin pachetele de reformă, care au condus la majorarea taxelor şi impozitelor pentru mediul de afaceri, contribuie, de asemenea, la diminuarea competitivităţii societăţilor româneşti. Scăderea generalizată a consumului, coroborată cu creşterea numărului de insolvenţe arată că mediul economic nu mai poate susţine o creştere a costurilor", mai arată analiza.
Confederaţia consideră că veniturile angajaţilor ar putea creşte prin reducerea fiscalităţii pe muncă.
"Soluţia pentru creşterea veniturilor salariaţilor, fără o mărire nesustenabilă a costurilor pentru angajatori, este scăderea fiscalităţii pe forţa de muncă. În sondajele realizate de IMM România, 84,7% dintre antreprenori susţin reducerea cu 5 puncte procentuale a impozitului pe salarii, ca o modalitate de creşterea a veniturilor pentru salariaţi", se precizează în analiză.
Totodată, reprezentanţii IMM România susţin că reducerea fiscalităţii trebuie însoţită de diminuarea cheltuielilor statului.
"Guvernul nu poate transfera costurile doar pe umerii mediului de afaceri, fără a reduce cheltuielile generale ale statului, astfel încât scăderea fiscalităţii pe forţa de muncă să poată fi absorbită de bugetul statului", precizează reprezentanţii organizaţiei.
Analiza a fost prezentată în cadrul unei conferinţe de presă organizate de IMM România, în care au fost abordate şi propunerile organizaţiei pentru Programul de guvernare 2026-2028, situaţia întreprinderilor mici şi mijlocii la nivel european, problemele privind acordarea vizelor pentru muncitorii străini, precum şi eficienţa energetică în IMM-uri.
