Coiful de la Coțofenești, aproape de forma inițială
"Am discutat un pic mai devreme cu domnul director Cornel Ilie şi, de Ziua Culturii Naţionale, va fi construită o expoziţie specială, care o să conţină şi Coiful", a declarat Ioana Ciocan.
Directorul general al MNIR, Cornel Ilie, a anunţat că în prezent Coiful este "aproape de forma iniţială".
"Intrăm acum în ultima etapă a acestui proces şi ceea ce o să vedeţi astăzi este momentul în care a fost rezolvată cea mai importantă, cea mai serioasă problemă, cea care era cea mai complicată, respectiv, cea legată de turtirea coifului. Atunci când a venit era aplatizat, trecuse, ca să zic aşa, printr-o traumă destul de mare, astfel că Alexandru Doja, după ce s-au făcut toate investigaţiile, toate analizele posibile şi s-a decis cea mai bună metodologie de restaurare, a trecut efectiv la restaurarea acestuia şi a reuşit să aducă acest artefact atât de important al istoriei noastre la forma sau aproape de forma iniţială. Ultima etapă a restaurării va consta în reataşarea acelui obrăzar, care fusese, la rându lui, restaurat înainte şi care s-a desprins, dar acest proces ridică mult mai puţine probleme şi va fi rezolvat în cel mai scurt timp", a spus Ilie.
Restaurarea a fost realizată prin metode experimentale
Potrivit lui Alexandru Doja, specialist al Muzeului Naţional de Istorie a României care s-a ocupat de restaurarea Coifului, a afirmat că readucerea la forma iniţială a acestuia "a fost realizată cu succes".
"O etapă cu foarte multe probleme şi cu foarte multe provocări, dar totodată cu un succes real. După cum puteţi vedea, Coiful încă nu poate fi expus în poziţia lui normală din cauza obrazărului desprins şi nu are stabilitatea necesară pentru a putea fi expus în acest fel. Ca provocări, au fost aducerea la formă prin nişte metode, pot spune, experimentale, neîncercate până acum. Este o premieră şi pentru mine, dar mă bucur că am reuşit să fiu cel care a adus forma apropiată de cea iniţială, dacă nu cea exactă, a Coifului.
Avem deformări în zona din faţă, unde sunt ochii, mai ales în această parte, unde a fost adus într-o formă nefirească şi zona din spate a Coifului, care, la fel, îi dădea un aspect oval. În acest moment, el este foarte aproape de forma iniţială, dinaintea furtului şi pot spune că această etapă a fost încheiată. Rămâne, ca ultimă etapă, reataşarea obrăzarului de obiect şi ranforsarea anumitor fisuri care existau din vechime, restaurate deja, intervenite în acest moment, dat jos absolut tot din intervenţiile vechi şi reintroducerea lui în circuitul expoziţional", a detaliat restauratorul.
Alexandru Doja a explicat că a reuşit să aducă artefactul la o formă apropiată de cea iniţială "bucată cu bucată".
"Toate deformările s-au făcut sub autorizarea unei presiuni între două mulaje. Deci, pentru fiecare etapă de aplicare de presiune pe acest obiect a trebuit să iau nişte mulaje, un material termoplastic, în interiorul lui şi în exteriorul lui, păstrând forma şi aplicând o suprafaţă cât mai mare de contact asupra obiectului, să pot aduce obiectul dincolo de zona de plasticitate, pentru că metalul are o zonă plastică, după care se produce deformare. Şi am reuşit să-l aduc la formă, bucată cu bucată. (...) Astăzi suntem împreună aici şi vedem obiectul la o formă apropiată de cea iniţială", a spus Doja.
„Nu avem o scanare exactă cu dimensiunile exacte ale obiectului decât după furt”
El a precizat că "forma dinaintea furtului este documentată doar fotografic".
"Nu avem o scanare exactă cu dimensiunile exacte ale obiectului decât după furt. După ce m-am ghidat foarte mult, a fost o replică a Coifului, care există în colecţia muzeului, şi aceea cu un procent de eroare, pentru că şi acel obiect a mai trecut timpul peste el, a mai suferit deformări şi, da, ca formă generală este o replică un la un cu obiectul original, prin urmare, am putut să mă ghidez după el", a adăugat specialistul.
Prezent la eveniment, vicepremierul Marian Neacşu şi-a exprimat satisfacţia pentru prilejul de a se reîntâlni încă o dată "cu una dintre cele mai importante vestigii ale culturii noastre vechi".
"Nu vom precupeţi niciun efort să recuperăm şi ultima dintre cele patru brăţări, care încă nu este în patrimoniul nostru şi sunt convins că prin eforturile conjugate, prin acţiuni specifice, în foarte scurtă vreme vom reda românilor şi ultima dintre cele patru brăţări", a declarat vicepremierul.
El a susţinut că va sprijini eforturile de restaurare a instituţiei muzeale. "Mă bucur că după multă vreme şi după multe eforturi, muzeul se află într-o fază de reaşezare şi reconsolidare. Vreau să vă asigur că, în calitate de viceprim-ministru, deşi nu mi-am luat angajamentul până aici, îl iau acum, în faţa dumneavoastră, voi sprijini aceste demersuri", a declarat Marian Neacşu.
Muzeul Naţional de Istorie a României a lansat vara trecută o pagină dedicată restaurării Coifului princiar getic de la Coţofeneşti, prin care publicul a putut urmări etapele investigaţiilor şi ale procesului de conservare-restaurare ale uneia dintre cele mai valoroase piese ale patrimoniului naţional.
Potrivit MNIR, prima etapă a investigaţiilor necesare fundamentării şi demarării procedurii de restaurare a constat în realizarea unei documentări imagistice complexe. Aceasta a avut ca obiectiv înregistrarea riguroasă a stării de conservare a coifului şi constituirea unei baze de referinţă pentru toate etapele ulterioare de cercetare, conservare şi restaurare.
Cea de-a doua etapă a programului de investigaţii a inclus un ansamblu complex de analize fizico-chimice noninvazive: microscopie optică şi digitală, spectroscopie de fluorescenţă de raze X (XRF), microscopie electronică de baleiaj (SEM), spectrometrie de raze X cu dispersie în energie (EDX), spectrometrie cu emisie de raze X indusă de protoni (PIXE) şi metalografie.
Analizele au fost realizate prin colaborarea specialiştilor MNIR cu cercetătorii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" şi cu experţi ai Agenţiei Patrimoniului Naţional din Regatul Ţărilor de Jos.
Investigaţiile au urmărit caracterizarea materialelor şi a tehnicilor utilizate pentru realizarea coifului, evaluarea stării sale de conservare, precum şi identificarea modificărilor survenite la suprafaţa şi structura piesei.
Astfel, pe baza rezultatelor investigaţiilor de specialitate a fost elaborată strategia de conservare-restaurare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, strategie fundamentată pe principiile intervenţiei minime, compatibilităţii materialelor, reversibilităţii şi documentării integrale.
În urma evaluării documentaţiei de specialitate, Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor a emis aviz favorabil pentru începerea procesului de restaurare, în acord cu etapele şi metodologia prevăzute în strategia propusă, fiind demarată prima etapă a intervenţiei directe asupra coifului.
Documentaţia a fost elaborată de o comisie interdisciplinară constituită la MNIR, formată din muzeografi, restauratori experţi în conservarea-restaurarea bunurilor arheologice din metal şi cercetători specializaţi în investigaţii fizico-chimice.
