Cât de pregătită este România pentru provocările viitorului. Mizele din energie, infrastructură și apărare, discutate la The Future is Now 2026

Giulescu: „Salarizarea în ADR este ridicolă”. Șeful instituției critică tăierile uniforme de cheltuieli

Aurel-Cătălin Giulescu, președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), a criticat reducerile uniforme de cheltuieli în instituțiile publice și a atras atenția asupra nivelului salariilor specialiștilor IT din instituția pe care o conduce.

„În opinia mea, aceste tăieri de 10% peste tot... A tăia cu 10%, cu 5% sau chiar cu 1%, fără să faci diferențe, înseamnă să îți distrugi viitorul.

Intervenția statului pentru reducerea cheltuielilor trebuie să fie, în opinia mea, chirurgicală. Și când mă refer la o intervenție chirurgicală, mă refer atât la un punct negru, cât și la o tumoră de câteva kilograme. În ambele cazuri, trebuie să intervii chirurgical.

Salariile IT-iștilor din ADR sunt ridicole. Comparativ cu cele din Ministerul Afacerilor Interne, unde am lăsat o echipă, salariile de aici reprezintă, la orice nivel, aproximativ 50% din cele de la minister.

Sunt perceput aici ca neavenit, ca un om venit din exterior. Încerc să fac puțină ordine. Am și niște probleme legate de recomandările și măsurile dispuse de Curtea de Conturi. Lucrurile sunt foarte ciudate.

Salarizarea în ADR este ridicolă”, a declarat Aurel-Cătălin Giulescu la evenimentul The Future is Now 2026, organizat de „Adevărul”.

Directorul ELI-NP Măgurele: „Riscul cel mare este ca tinerii să devină leneși și să lase inteligența artificială să gândească pentru ei”

ELI-NP Măgurele a atras cercetători și ingineri din peste 25 de țări, iar una dintre provocările majore ale proiectului este formarea unei noi generații de specialiști care să poată lucra cu tehnologii emergente și să folosească inteligența artificială fără a renunța la gândirea proprie, a declarat Călin Alexandru Ur, directorul ELI-NP Măgurele, la evenimentul The Future is Now 2026, organizat de „Adevărul”.

„Am reușit să aducem cercetători și ingineri din peste 25 de țări ale lumii. A fost una dintre cele mai mari provocări pe care le-am avut în proiectul nostru. Noi am pornit de la zero. În 2013, când am început realizarea acestui proiect, eram doar câțiva oameni și a trebuit să ne formăm echipele de cercetare”, a declarat Călin Alexandru Ur.

Acesta a subliniat că infrastructura de cercetare construită la Măgurele este orientată spre tehnologii ale viitorului, iar dezvoltarea proiectului depinde și de capacitatea României de a pregăti tineri specialiști care să continue activitatea cercetătorilor actuali.

„Mă uit la titlul pe care l-ați dat acestui eveniment, «The Future is Now», și cred că se potrivește foarte bine, pentru că infrastructura de cercetare pe care am construit-o la Măgurele se adresează viitorului”, a afirmat directorul ELI-NP.

Potrivit acestuia, centrul încearcă să atragă tineri talentați și să le ofere oportunitatea de a se implica în cercetare încă din timpul studiilor universitare. În prezent, zeci de studenți la licență, masterat și doctorat își desfășoară activitatea în cadrul ELI-NP.

„În mod clar, vrem să găsim tineri cercetători care să preia ștafeta și să o ducă mai departe. Încercăm să îi găsim pe cei mai buni, acei tineri talentați care vor să facă cercetare. Astăzi avem, doar la ELI-NP, zeci de tineri aflați la studii de licență, masterat și doctorat”, a declarat Călin Alexandru Ur.

Inteligența artificială, un instrument care nu trebuie să înlocuiască gândirea proprie

Directorul ELI-NP a arătat că reziliența tehnologică nu depinde doar de infrastructură și echipamente, ci și de pregătirea oamenilor, care trebuie să poată învăța rapid și să se adapteze la schimbările din domeniile în care lucrează.

„Reziliența, despre care s-a vorbit foarte mult la nivel tehnologic, ține și de personal, de oamenii care trebuie să fie pregătiți să înfrunte noi provocări și să se adapteze la condiții noi într-un timp foarte scurt.

Tehnologiile pe care le dezvoltăm sunt tehnologii noi, emergente, iar tinerii trebuie să învețe, să preia din zbor noile dezvoltări și să le ducă mai departe. Cred că avem un rol foarte important în pregătirea personalului de care are nevoie România, și nu numai”, a explicat acesta.

În ceea ce privește inteligența artificială, Călin Alexandru Ur consideră că societatea trebuie să accepte prezența și dezvoltarea accelerată a acestei tehnologii, dar să fie atentă la modul în care este folosită, în special în educație.

„Dacă ne referim la inteligența artificială, o iubim și o urâm în același timp. Este o realitate pe care trebuie să o acceptăm. Este printre noi. Elemente ale inteligenței artificiale există de multă vreme, dar acum se manifestă cu mult mai multă putere”, a declarat directorul ELI-NP.

El a avertizat că utilizarea excesivă a acestor instrumente îi poate determina pe tineri să renunțe la efortul de a gândi și de a găsi singuri soluții, ceea ce ar putea afecta procesul de învățare.

„Riscul cel mare este ca tinerii să devină leneși, să folosească inteligența artificială în loc să gândească ei înșiși, să lase inteligența artificială să gândească pentru ei. Ceea ce este foarte periculos. Noi trebuie să fim în stare să o folosim, nu să ne înlocuiască”, a subliniat Călin Alexandru Ur.

Inteligența artificială poate inventa răspunsuri atunci când nu știe

Directorul ELI-NP a vorbit și despre colaborarea cu Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, unde observarea progresului studenților poate ridica întrebări privind modul în care aceștia își realizează activitatea și folosesc instrumentele digitale.

„Colaborăm și cu Politehnica din București. Când vezi că un student își îmbunătățește performanțele de la o zi la alta, te întrebi cum a reușit. Dacă progresul este brusc, este clar că trebuie să te uiți mai atent”, a afirmat acesta.

Ur a atras atenția și asupra unei limite importante a sistemelor de inteligență artificială: acestea pot genera informații inventate atunci când nu dețin un răspuns corect.

„Iar inteligența artificială are o problemă: începe să inventeze acolo unde nu știe”, a declarat directorul ELI-NP.

În opinia sa, obiectivul educației și al instituțiilor de cercetare trebuie să fie formarea unor specialiști care să poată utiliza aceste tehnologii în mod responsabil, fără să își piardă capacitatea de analiză și gândirea critică.

„Scopul nostru este să îi învățăm pe tineri să folosească inteligența artificială în beneficiul lor și al nostru, fără să se culce pe o ureche”, a conchis Călin Alexandru Ur.

UiPath: Adaptarea la inteligența artificială va fi esențială pentru dezvoltarea viitoare

Inteligența artificială va schimba modul în care oamenii lucrează, iar capacitatea de adaptare va fi esențială pentru dezvoltarea companiilor și a societății, a declarat Ionuț Valentin Sas, Senior Vice President Finance la UiPath, la evenimentul The Future is Now 2026, organizat de „Adevărul”.

Acesta a explicat că, de-a lungul istoriei, umanitatea a reușit să se adapteze marilor revoluții tehnologice, iar creativitatea și capacitatea emoțională a oamenilor vor continua să reprezinte avantaje importante în raport cu automatizarea.

„Până la urmă, aș porni de la câteva elemente legate de societate în ansamblu. La nivelul fiecărei revoluții, fie că a fost cea agricolă, cea industrială sau că vorbim acum despre revoluția inteligenței artificiale, umanitatea a reușit să se adapteze.

Și umanitatea reușește să se adapteze pentru că partea creativă și emoțională a omului transcende un anumit algoritm sau o anumită regulă. Capacitățile umane vor fi esențiale în acest proces”, a declarat Ionuț Valentin Sas.

Reprezentantul UiPath a atras atenția și asupra provocărilor demografice cu care se confruntă economiile dezvoltate. Îmbătrânirea populației generează un deficit de forță de muncă, iar tehnologia poate contribui la compensarea acestuia, alături de migrația lucrătorilor din alte regiuni.

„Dacă privim lucrurile în ansamblu și ne uităm la țările dezvoltate, observăm o problemă legată de sustenabilitatea demografică. Îmbătrânirea populației generează un deficit de forță de muncă.

Acest deficit poate fi compensat, într-o anumită măsură, prin migrația forței de muncă din alte regiuni, dar acest lucru produce, la rândul său, alte schimbări. Tehnologia poate contribui și ea la acoperirea deficitului de forță de muncă”, a explicat acesta.

AI va schimba modul de lucru în companii

În ceea ce privește impactul inteligenței artificiale asupra angajaților, Ionuț Valentin Sas a afirmat că, la nivelul UiPath, accentul nu este pus exclusiv pe optimizarea posturilor, ci și pe creșterea capacității angajaților de a desfășura mai multe activități în același interval de timp.

„Dacă mă uit la nivelul organizației, la UiPath nu ne concentrăm pe optimizarea anumitor posturi. Ne uităm la capacitatea colegilor noștri de a-și extinde activitatea, de a face mai mult, de a folosi același timp pe care îl aveau înainte pentru a desfășura mai multe activități”, a declarat reprezentantul UiPath.

Totuși, acesta a admis că transformările tehnologice vor afecta anumite locuri de muncă și vor determina plecarea unor angajați din companii.

„Faptul că unele poziții vor fi afectate, cu riscul de a părea cinic, și îmi cer scuze pentru asta, face parte dintr-un proces de selecție naturală și de învățare. Unii colegi vor pleca”, a afirmat Ionuț Valentin Sas.

În opinia sa, modul în care oamenii și organizațiile vor reuși să răspundă acestor schimbări va influența evoluția economiei în anii următori.

„Modul în care vom reuși să ne adaptăm la aceste realități contemporane va fi esențial pentru dezvoltarea viitoare”, a conchis reprezentantul UiPath.

Șeful ADR: „O mare parte a administrației publice nu este pregătită” pentru transformarea digitală

Cartea electronică de identitate reprezintă un prim pas către transformarea digitală a României, însă administrația publică rămâne în urmă în raport cu ritmul de dezvoltare a tehnologiilor, inclusiv a inteligenței artificiale, a declarat Aurel-Cătălin Giulescu, președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), la evenimentul The Future is Now 2026, organizat de „Adevărul”.

„În pofida tuturor dificultăților, am reușit să pun în circulație cartea electronică de identitate, iar în opinia mea acesta reprezintă unul dintre cele mai mari succese ale mele”, a declarat Aurel-Cătălin Giulescu.

Acesta a subliniat că introducerea cărții electronice de identitate nu trebuie confundată cu transformarea digitală propriu-zisă, care presupune schimbări în modul de funcționare a instituțiilor și în relația acestora cu cetățenii.

„Cartea electronică de identitate trebuie privită ca un prim pas către transformarea digitală. Aș vrea să înțelegem cu toții că digitalizarea, în sine, înseamnă prea puțin. Transformarea este esențială. Trebuie să schimbăm modul în care funcționăm”, a explicat președintele ADR.

Giulescu a atras atenția și asupra neîncrederii unei părți a populației față de documentul electronic, în special din cauza cipului încorporat. În opinia sa, există o contradicție între temerile exprimate în mediul online și utilizarea zilnică a dispozitivelor digitale care colectează date și pot permite profilarea utilizatorilor.

„Cartea electronică de identitate este percepută de unii ca un pericol, pentru că acel cip este vizibil. Și unde discutăm despre asta? Pe rețelele sociale, de pe un dispozitiv care are foarte multe cipuri ce nu se văd și care poate deveni un instrument de urmărire, prin mecanisme de profilare”, a declarat Aurel-Cătălin Giulescu.

Inteligența artificială avansează, în timp ce instituțiile publice încă testează

Președintele ADR consideră că administrația publică din România nu este suficient de pregătită pentru ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice. În timp ce instrumentele de automatizare și inteligență artificială evoluează constant, instituțiile statului se află încă în etapa testării și a evaluării oportunității de a le introduce în activitatea curentă.

„Încercând să vă explic cât de pregătită este administrația publică, vă spun că întrebarea este foarte grea, iar răspunsul este destul de ciudat. O mare parte a administrației publice nu este pregătită”, a afirmat Giulescu.

Acesta a explicat că viteza de dezvoltare a tehnologiilor reprezintă una dintre principalele provocări pentru instituțiile publice, care trebuie să își adapteze procesele și să identifice modalități concrete de utilizare a noilor instrumente.

„Plecăm de la o singură idee: viteza cu care se dezvoltă automatizarea astăzi. În fiecare lună vorbim despre versiuni noi ale tehnologiilor, iar noi încă ne întrebăm dacă este momentul să introducem elemente de inteligență artificială în instituțiile publice din România. Încă testăm”, a declarat președintele ADR.

În ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice, Giulescu a menționat că există deja sisteme informatice funcționale, însă utilizarea acestora nu este încă la nivelul așteptat. Un exemplu este digitalizarea stării civile, unde infrastructura informatică există, dar folosirea ei rămâne limitată.

„Vă pot vorbi despre digitalizarea stării civile în România. Avem deja sisteme informatice funcționale, dar utilizarea lor este încă limitată”, a precizat acesta.

Ghișeul.ro a fost migrat în cloudul guvernamental, dar finanțarea rămâne o provocare

Un alt subiect abordat de șeful ADR a fost sustenabilitatea financiară a sistemelor digitale ale statului. Giulescu a anunțat că platforma Ghișeul.ro a fost migrată complet în cloudul guvernamental, însă a ridicat problema resurselor necesare pentru întreținerea și dezvoltarea acestor infrastructuri în următorii ani.

„Ghișeul.ro a fost migrat complet în cloudul guvernamental. Întrebarea este în ce măsură statul va avea resursele necesare pentru a susține aceste sisteme în următorii cinci ani, inclusiv din perspectiva cheltuielilor”, a declarat Aurel-Cătălin Giulescu.

Potrivit acestuia, autoritățile trebuie să privească dincolo de proiectele aflate în desfășurare și să anticipeze evoluția ecosistemului digital pe termen lung, inclusiv în perspectiva viitoarelor cicluri de finanțare.

„Noi putem să anticipăm cum va arăta ecosistemul digital în 2030, pentru că pregătim deja un nou ciclu de finanțare. Dar suntem pregătiți să anticipăm cum va arăta în 2035 și să pregătim de anul viitor următorul ciclu? Eu recunosc că nu sunt pregătit”, a conchis președintele Autorității pentru Digitalizarea României.

Călin Alexandru Ur, directorul ELI-NP Măgurele: „Cercetarea, la fel ca benzina, costă mult, dar nu putem funcționa fără ea”

Cercetarea și inovarea sunt esențiale pentru dezvoltarea societății, iar infrastructura de la ELI-NP Măgurele reprezintă o investiție de aproximativ 400 de milioane de euro, care a transformat centrul într-un spațiu internațional de cercetare, a declarat Călin Alexandru Ur, directorul ELI-NP Măgurele, la evenimentul The Future is Now 2026, organizat de „Adevărul”.

„Fără inovare, o societate nu se poate dezvolta. Este nevoie de cercetare și de inovare. Eu consider că suntem, cumva, combustibilul care face o societate să funcționeze. Cercetarea, la fel ca benzina, costă mult, dar nu putem funcționa fără ea”, a declarat Călin Alexandru Ur.

Acesta a prezentat capacitățile tehnologice ale infrastructurii de la Măgurele, unde România dispune de două brațe laser, fiecare capabil să atingă o putere de 10 petawați.

„În România avem două brațe laser, fiecare capabil să atingă o putere de 10 petawați”, a afirmat directorul ELI-NP.

Proiectul a fost dezvoltat în cadrul unei inițiative europene care a urmărit consolidarea infrastructurilor de cercetare din Europa Centrală și de Est. Comisia Europeană a decis ca investițiile să fie realizate în trei țări, România, Ungaria și Republica Cehă, în loc ca întreaga infrastructură să fie concentrată într-un singur stat.

„Comisia Europeană a decis ca acest proiect să fie implementat în Europa Centrală și de Est. Ideea a fost să se dezvolte infrastructuri de cercetare și în aceste țări. Nu s-a dorit implementarea într-o singură țară, ci în trei: România, Ungaria și Republica Cehă”, a explicat Călin Alexandru Ur.

Tradiția cercetării nucleare românești, unul dintre motivele alegerii Măgurele

Potrivit directorului ELI-NP, România a fost selectată și datorită tradiției în cercetarea nucleară, construită în jurul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, ale cărui rădăcini datează din anii 1950.

„România nu a fost aleasă întâmplător. A fost aleasă datorită tradiției Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară «Horia Hulubei», ale cărui rădăcini se află în anii ’50.

La vremea respectivă, am primit din partea Uniunii Sovietice un reactor de cercetare și un ciclotron, care au constituit baza dezvoltării cercetării românești în domeniul fizicii nucleare.

Între timp, cercetătorii români au devenit recunoscuți la nivel internațional în acest domeniu”, a declarat Călin Alexandru Ur.

Acesta a amintit și contribuția României la dezvoltarea timpurie a tehnologiei laser, tot pe platforma de cercetare de la Măgurele, subliniind continuitatea dintre generațiile de cercetători și infrastructurile dezvoltate de-a lungul timpului.

„Vreau să vă amintesc că tot pe platforma de la Măgurele a fost construit unul dintre primele lasere din lume. Noi am fost printre pionierii acestei tehnologii.

Considerăm că suntem, cumva, continuatorii acestei tradiții românești. Cele două comunități de cercetare au găsit un punct comun și își continuă împreună activitatea”, a afirmat directorul ELI-NP.

În prezent, centrul de la Măgurele reprezintă o infrastructură de cercetare cu o investiție de aproximativ 400 de milioane de euro, care reunește specialiști și comunități științifice din mai multe țări.

„Astăzi pot să vă spun că avem un centru de cercetare care a costat în jur de 400 de milioane de euro și care a devenit un centru de cercetare multinațional și multicultural”, a conchis Călin Alexandru Ur.

România caută fonduri europene suplimentare pentru infrastructură. Scrioșteanu: „Cea mai importantă bătălie” este pe zona de coeziune

România, Bulgaria și Grecia încearcă să obțină o alocare mai consistentă de fonduri europene pentru infrastructură, în special prin politica de coeziune, în contextul în care necesarul de investiții depășește resursele disponibile. În paralel, autoritățile trebuie să mențină ritmul lucrărilor și să acorde o atenție mai mare calității execuției, a declarat Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, la evenimentul The Future is Now 2026, organizat de „Adevărul”.

„România face front comun cu țările din Europa de Sud-Est. Am semnat un document important și avem un demers comun prin care încercăm să coagulăm forțele la nivelul Comisiei Europene, pentru a obține o alocare substanțială pe zona de coeziune. Aici este cea mai importantă bătălie”, a declarat Ionel Scrioșteanu.

Acesta a subliniat că România, Bulgaria și Grecia urmăresc să își coordoneze pozițiile la nivel european, inclusiv prin sprijinul europarlamentarilor, pentru a susține interesele regiunii în viitoarele alocări bugetare.

„Avem acest avantaj că, în continuare, avem un comisar european din această regiune, Apostolos Tzitzikostas, din Grecia.

Am semnat acest acord între România, Bulgaria și Grecia, care să ne permită să avem o voce comună la nivelul Comisiei Europene.

Trebuie să facem în așa fel încât toți europarlamentarii să susțină aceste demersuri. România are cei mai mulți europarlamentari dintre cele trei țări. Este necesar să mergem în toate direcțiile care pot asigura finanțare”, a explicat Scrioșteanu.

Secretarul de stat a arătat că mobilitatea militară ar putea reprezenta o altă sursă de finanțare pentru proiectele de infrastructură, iar autoritățile trebuie să combine mai multe mecanisme europene și naționale pentru a susține investițiile aflate în derulare.

„Vor exista alocări suplimentare pentru mobilitatea militară. Avem deja câteva proiecte finanțate în acest domeniu. Trebuie să realizăm un mix de finanțare, astfel încât să păstrăm cel puțin ritmul investițiilor pe care îl avem acum”, a afirmat Ionel Scrioșteanu.

Autostrada A7: deschiderea circulației până la Pașcani, dificilă până la sfârșitul anului

În ceea ce privește lucrările de infrastructură aflate în desfășurare, Scrioșteanu a avertizat că deschiderea circulației pe Autostrada A7 până la Pașcani, înainte de sfârșitul anului, este dificil de realizat, chiar dacă antreprenorul își menține angajamentul. Condițiile meteorologice din perioada următoare, în special pentru lucrările la structuri, pot influența calendarul execuției.

„Este foarte greu să se deschidă circulația până la Pașcani până la finele anului, deși constructorul își menține angajamentul. După cum se vede, toamna începe, ușor-ușor, să își facă simțită prezența. Mai ales în zona structurilor, este destul de complicat. Nu trebuie să riscăm să facem lucrări de slabă calitate”, a declarat secretarul de stat.

Acesta a atras atenția că respectarea termenelor nu trebuie să se facă în detrimentul calității lucrărilor și că este nevoie de o atenție sporită atât în privința execuției, cât și a firmelor implicate în proiecte.

„Și aici avem, într-adevăr, poate o reformă de realizat. Cred că trebuie să punem mai mult accent pe calitate și să fim mai atenți la firmele care execută lucrările.

În continuare, la finalizarea unor lucrări, constatăm elemente care arată că, pe parcursul șantierului, nu au fost îndeplinite toate cerințele”, a spus Ionel Scrioșteanu.

Autostrada Sibiu–Pitești: acordul de mediu revizuit, așteptat în noiembrie

În privința Autostrăzii Sibiu–Pitești, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România, autoritățile speră să obțină în noiembrie acordul de mediu revizuit, o etapă necesară pentru continuarea lucrărilor pe secțiunile care au rămas de construit.

„În ceea ce privește Autostrada Sibiu–Pitești, sperăm să avem acordul de mediu revizuit în noiembrie, astfel încât să putem continua lucrările pe secțiunile rămase de construit”, a declarat Scrioșteanu, adăugând că „este absolut necesar ca România să treacă la parteneriate public-private și în domeniul transporturilor, pentru că necesarul de finanțare este destul de mare și nu va putea fi acoperit în totalitate din bugetul de stat și din fonduri europene”.

Deficit de 15 miliarde de euro pentru marile proiecte rutiere. Ciurea: „Este o mare problemă cu finanțarea”

Finanțările europene disponibile nu acoperă necesarul pentru finalizarea marilor proiecte rutiere din România, iar deficitul estimat pentru infrastructura rutieră majoră ajunge la aproximativ 15 miliarde de euro, a avertizat Ionuț Ciurea, reprezentant al Asociației Pro Infrastructură, la evenimentul The Future is Now 2026, organizat de „Adevărul”. Acesta a atras atenția că finalizarea Autostrăzii A8 până în 2030 este incertă, în condițiile în care costul întregului proiect este estimat la 8–8,5 miliarde de euro.

„Programul Transport actual, care se încheie practic peste doi ani, are o alocare totală de aproximativ 10 miliarde de euro. Este bine, dar este mult sub nevoile pe care le avem”, a declarat Ionuț Ciurea.

Pentru a evalua diferența dintre finanțările disponibile și necesarul de investiții, reprezentantul Asociației Pro Infrastructură a luat în calcul fondurile rămase prin PNRR, finanțările din programul SAFE și sumele disponibile în cadrul Programului Transport. Printre proiectele care trebuie finalizate se numără și Autostrada A7, care ar fi trebuit să fie terminată prin PNRR.

„Noi am făcut un calcul și am luat în considerare ce mai rămâne din PNRR, pentru că sunt proiecte atât feroviare, cât și rutiere. A7 nu este terminată, deși trebuia să fie finalizată prin PNRR. Am luat în calcul și finanțările prin SAFE, precum și ce mai rămâne din Programul Transport. Domnul Scrioșteanu ne-a anunțat că anul acesta, cred, vom depăși 60% absorbție”, a explicat Ciurea.

Potrivit calculelor prezentate de acesta, chiar dacă sunt luate în considerare toate aceste surse de finanțare europeană, banii nu sunt suficienți pentru realizarea investițiilor rutiere majore aflate în diferite stadii de implementare.

„Dacă luăm toate aceste finanțări europene și le comparăm cu investițiile care mai trebuie realizate doar în infrastructura rutieră majoră, fără să includem calea ferată, ne rezultă un deficit de aproximativ 15 miliarde de euro.

Diferența este foarte mare. Vorbim despre proiectele aflate acum în execuție, dar și despre cele care vin din urmă, inclusiv contracte semnate pentru care lucrările nu au început efectiv”, a avertizat Ionuț Ciurea.

Autostrada A8, incertitudine privind finanțarea și termenul de finalizare

Una dintre cele mai mari provocări este Autostrada A8, care ar urma să lege Moldova de Transilvania. Proiectul are aproximativ 300 de kilometri, dintre care peste 100 de kilometri traversează zona montană, fiind împărțiți în mai multe loturi. Complexitatea lucrărilor și necesarul ridicat de finanțare fac dificilă estimarea unui termen ferm de finalizare.

„Un mare semn de întrebare este Autostrada A8. Are aproximativ 300 de kilometri, dintre care peste 100 de kilometri sunt în zona montană, împărțiți în mai multe loturi. Nu aș putea să dau un termen fix de finalizare”, a spus Ciurea.

Acesta a comparat costul estimat al întregii autostrăzi cu alocarea totală a Programului Transport, care trebuie să susțină nu doar proiectele rutiere, ci și investițiile feroviare, de metrou și alte lucrări de infrastructură.

„Să luăm exemplul A8. Întreaga autostradă costă undeva la 8–8,5 miliarde de euro. Vom vedea, să spunem 8 miliarde. Păi, întregul Program Transport, care se încheie în 2028, are o alocare de aproximativ 10 miliarde de euro. Și nu doar pentru rutier, ci pentru tot: feroviar, metrou și celelalte investiții.

Îmi vine greu să cred că vom găsi suficienți bani până în 2030 ca să terminăm A8. Nu văd A8 terminată mai devreme de șapte-opt ani. Doamne ajută să mă înșel. Este o mare problemă cu finanțarea”, a declarat reprezentantul Asociației Pro Infrastructură.

SAFE acoperă doar o parte din costurile pentru A7 și A8

Programul SAFE asigură finanțare pentru anumite sectoare ale autostrăzilor A7 și A8, considerate importante inclusiv din perspectiva mobilității și securității europene. Cu toate acestea, valoarea lucrărilor depășește alocările disponibile, iar diferența trebuie acoperită din alte surse.

„Prin SAFE sunt finanțate sectoarele Pașcani–Iași–Ungheni de pe A8 și Pașcani–Suceava–Siret, de pe coridorul A7 și continuarea acestuia.

Toate aceste tronsoane au o valoare a lucrărilor de aproximativ 5,5 miliarde de euro, iar alocarea prin SAFE este de 4,2 miliarde. Deci ne lipsește peste un miliard de euro”, a explicat Ionuț Ciurea.

În aceste condiții, finalizarea sectoarelor respective până în 2030 depinde atât de identificarea unor surse suplimentare de finanțare, cât și de capacitatea autorităților de a atribui și derula contractele în termenele necesare.

„Terminăm A7 și A8, pe aceste sectoare, până în 2030? Bine, dacă mai găsim aproximativ un miliard și jumătate de euro de la buget sau din credite și dacă reușim să atribuim și să derulăm contractele”, a conchis Ciurea.

Ionuț Ciurea, Pro Infrastructură: România a recuperat pe autostrăzi

România a înregistrat progrese importante în dezvoltarea infrastructurii rutiere, însă transportul feroviar continuă să aibă întârzieri majore, în condițiile în care aproximativ 75% din rețeaua de cale ferată necesită reparații capitale. În același timp, numărul proiectelor de infrastructură contractate sau aflate în pregătire depășește resursele bugetare disponibile, iar capacitatea pieței de a susține ritmul lucrărilor reprezintă o altă provocare, a declarat Ionuț Ciurea, director executiv al Asociației Pro Infrastructură, la evenimentul The Future is Now 2026, organizat de „Adevărul”.

Acesta a amintit că dezvoltarea infrastructurii de transport a avansat lent în primii ani de după Revoluție, iar abia la începutul anilor 2000 au început să fie inaugurate noi tronsoane de autostradă.

„Aveam șapte ani și un pic la Revoluție, dar sunt suficienți cei care țin minte cum era înainte. Și vreo zece ani după Revoluție nu s-a făcut nimic, ca să fim sinceri. Au fost niște ani foarte grei pentru societate.

După aceea, prin anii 2000, am început să ne gândim și la altceva. Dacă nu mă înșală memoria, în 2004 am avut primii kilometri de autostradă inaugurați după Revoluție, pe A2. Oricum, la începutul anilor 2000. Și de atunci am făcut aproximativ 1.400 de kilometri de autostradă, dacă vorbim doar despre autostrăzi”, a declarat Ionuț Ciurea.

În opinia sa, România mai are mult de recuperat în privința infrastructurii de transport, în special în sectorul feroviar, unde starea rețelei și vitezele de circulație rămân probleme importante.

„Dacă ne uităm și la calea ferată, situația nu este la fel ca în cazul autostrăzilor. Avem foarte mult de recuperat în materie de infrastructură de transport”, a afirmat Ionuț Ciurea.

Reprezentantul Asociației Pro Infrastructură și-a exprimat speranța că loturile 3 și 4 ale Autostrăzii Bucureștiului A0 vor fi deschise circulației în perioada imediat următoare, ceea ce ar permite depășirea pragului de 1.500 de kilometri de autostradă și drum expres în România.

„Sper să avem lotul 3 de pe A0 la sfârșitul acestei luni și, odată cu el, și lotul 4, astfel încât să depășim pragul de 1.500 de kilometri de autostradă și drum expres în România”, a declarat Ionuț Ciurea.

Acesta a subliniat că dimensiunea țării impune dezvoltarea unei rețele consistente atât de autostrăzi, cât și de căi ferate, iar progresul înregistrat pe șosele nu trebuie să ascundă problemele din transportul feroviar.

„Până la urmă, România este o țară destul de mare. Nu ne comparăm cu Marea Britanie ca populație, dar avem nevoie de destule căi ferate și autostrăzi”, a spus Ionuț Ciurea.

Transportul feroviar, în urmă: 75% din rețea necesită reparații capitale

În timp ce infrastructura rutieră a avansat în ultimii ani, transportul feroviar nu a înregistrat progrese comparabile, a atras atenția Ciurea. Potrivit acestuia, cea mai mare parte a rețelei feroviare are nevoie de intervenții majore, iar tronsoanele pe care se poate circula cu viteze ridicate sunt puține în raport cu lungimea totală a rețelei.

„În ultimii ani am progresat pe partea rutieră. Pe feroviar, nu este cazul. Aproximativ 75% din cei 11.000 de kilometri de cale ferată sunt scadenți la reparații capitale. Și, cu indulgență, pe vreo 700 de kilometri se poate circula cu 140 km/h, echivalentul autostrăzii în transportul rutier. Din 11.000 de kilometri. Nu este bine, nu este bine deloc”, a declarat Ionuț Ciurea.

Problemele nu se limitează la infrastructura propriu-zisă, ci vizează și gările, precum și necesarul de material rulant. Totuși, în ceea ce privește locomotivele aflate în livrare și programele de modernizare finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Ciurea consideră că rezultatele sunt mai bune decât se anticipa.

„Nu mai vorbesc despre gări. Avem nevoie și de material rulant. Dacă ne uităm la ceea ce este acum în livrare, la locomotive și la modernizările finanțate prin PNRR, lucrurile au mers bine, chiar peste așteptări. Mult peste așteptările colegilor mei feroviari, care sunt mai pesimiști”, a afirmat acesta.

Ciurea a spus că este mai optimist în privința perspectivelor transportului feroviar, inclusiv datorită presiunii exercitate de finanțările europene și de necesitatea utilizării banilor disponibili. Deși sectorul feroviar nu beneficiază de o componentă directă în programul SAFE, proiectele au primit finanțare prin PNRR și fondurile de coeziune.

„Eu sunt mai optimist în privința transportului feroviar. Există mai multă presiune, inclusiv din perspectiva finanțărilor europene. Feroviarul nu are o componentă directă în SAFE, dar există presiunea banilor suplimentari care au venit în ultimii ani prin PNRR și a fondurilor de coeziune”, a explicat Ionuț Ciurea.

Proiecte mai multe decât banii disponibili

În sectorul rutier, progresul a fost susținut atât de disponibilitatea finanțărilor, cât și de presiunea publică pentru construirea autostrăzilor. Cererea pentru o infrastructură mai bună este puternică în regiuni precum Moldova, unde conectivitatea rutieră a fost mult timp insuficientă.

„Pe rutier s-a mers foarte bine, din mai multe cauze favorabile. Una dintre ele este presiunea publică. Moldova vrea autostradă. Românii vor autostrăzi.

Este rezultatul presiunii venite atât din partea societății, cât și din partea finanțărilor disponibile”, a declarat Ciurea.

În același timp, numărul mare de proiecte contractate și aflate în pregătire pune presiune pe bugetele disponibile. România riscă să nu poată susține financiar toate investițiile planificate, dacă nu identifică resurse suplimentare, atât pentru infrastructura rutieră, cât și pentru cea feroviară.

„Dacă foarte mulți ani am vorbit despre proiecte rutiere majore, într-un final am ajuns cumva să sărim din lac în puț. Avem foarte multe proiecte contractate, mult mai multe decât alocarea bugetară.

Dacă vrem să realizăm toate proiectele aflate acum în pregătire, inclusiv cele în licitație, avem nevoie de resurse suplimentare. Situația este similară și pe feroviar: sunt mult mai multe proiecte decât permite alocarea bugetară, fie că vorbim despre fondurile europene, fie despre finanțările multianuale din strategiile interne ale țării”, a explicat Ionuț Ciurea.

Potrivit acestuia, existența unui portofoliu amplu de proiecte poate ajuta la utilizarea fondurilor disponibile, deoarece întârzierile unor lucrări pot fi compensate de avansul altora. Totuși, autoritățile trebuie să comunice realist în privința investițiilor care pot fi realizate, ținând cont atât de finanțare, cât și de capacitatea efectivă a pieței.

„Dacă un proiect sau două merg mai prost, nu simțim imediat acest lucru, pentru că sunt alte proiecte care absorb banii. Și este bine. Pe de altă parte, este nevoie și de responsabilitate din partea autorităților. Presiunea contează, dar cred că este foarte important ca autoritățile să iasă în fața cetățenilor și să spună sincer ce se poate face, în mod realist, din punctul de vedere al finanțării și al capacității pieței”, a declarat Ciurea.

El a atras atenția că implementarea proiectelor nu depinde exclusiv de constructori, ci de întregul lanț de furnizori și prestatori implicați în lucrări. Printre dificultățile concrete se numără disponibilitatea materialelor necesare, în special pentru terasamentele autostrăzilor și căilor ferate.

„Nu vorbim doar despre constructori, deși constructorii sunt poate cea mai importantă verigă. Vorbim și despre contractori, furnizori și materiale. Avem o problemă cu terasamentele în România, atât la calea ferată, cât și la autostrăzi, mai ales la autostrăzi, unde este nevoie de cantități mari de material pentru umpluturi”, a explicat Ionuț Ciurea.

În opinia sa, creșterea cererii pentru materiale de construcții poate deveni o problemă atunci când oferta nu reușește să țină pasul cu volumul lucrărilor. De la bitum și asfalt până la piatră spartă, toate aceste resurse trebuie asigurate în cantități mari pentru ca proiectele să avanseze în ritmul planificat.

„Sunt foarte multe elemente concrete de care trebuie să ținem cont. Vorbim despre cantități uriașe de materiale, de la bitum și asfalt până la piatră spartă. Oferta este mult mai inelastică decât cererea. Dacă piața nu reușește să țină pasul, avem probleme”, a avertizat Ciurea.

Acesta a subliniat că, deși rezultatele din sectorul rutier sunt mai bune, România trebuie să accelereze investițiile feroviare pentru a reduce decalajele acumulate.

„Sunt foarte multe lucruri de făcut în continuare. Pe partea rutieră stăm mai bine tocmai din aceste motive. Este nevoie ca și transportul feroviar să recupereze decalajul”, a spus Ionuț Ciurea.

România are nevoie de o rețea echilibrată de transport

Dezvoltarea infrastructurii trebuie să țină cont de nevoile de conectivitate ale tuturor regiunilor, nu doar de proiectele care beneficiază de cea mai mare vizibilitate publică. Ciurea a amintit că există în continuare zone insuficient conectate, inclusiv în vestul și nord-vestul țării, iar investițiile trebuie să răspundă acestor diferențe regionale.

„Rutierul a avansat mult mai mult, inclusiv pentru că există o presiune publică mai mare. Pentru că Moldova vrea autostradă, pentru că românii vor autostrăzi.

Trebuie să realizăm un mix logic, echilibrat, care să țină cont de nevoile de dezvoltare regională. Nu doar Moldova are probleme de conectivitate. Craiova are acum drumul expres Craiova–Pitești, dar sunt și alte regiuni slab conectate, inclusiv în vestul și nord-vestul țării”, a declarat Ionuț Ciurea.

Acesta a amintit că, ani la rând, tronsoanele de autostradă construite separat, fără conexiuni funcționale cu restul rețelei, au fost descrise drept „cioturi de autostradă”. În opinia sa, situația începe să se schimbe, pe măsură ce mai multe proiecte se conectează și capătă coerență la nivelul rețelei naționale.

„Ani la rând, mai ales în presă, a prins foarte bine expresia «cioturi de autostradă», în sens negativ. Din fericire, începând puțin din 2024, dar mai ales din 2025, am început să avem nu o rețea, ci două jumătăți de rețea care prind formă”, a afirmat Ciurea.

Printre exemplele menționate se numără Autostrada A2, drumul expres Craiova–Pitești și perspectiva finalizării Autostrăzii Bucureștiului A0. La acestea se adaugă lucrările de pe Autostrada Sibiu–Pitești, unde deschiderea secțiunii 4 ar contribui la extinderea conexiunilor rutiere.

„Avem A2 completă, sperăm să avem și A0 completă anul acesta, avem drumul expres Craiova–Pitești. Mai deschidem secțiunea 4 din Sibiu–Pitești, fie la sfârșitul acestei luni, fie în noiembrie, și, ușor-ușor, pe exteriorul arcului carpatic putem spune că avem jumătate de rețea. Nu mai sunt acele cioturi separate, ci începe să existe o logică a conexiunilor”, a afirmat Ionuț Ciurea.

Ionel Scrioșteanu: România va ajunge la 1.500 de kilometri de autostradă

România a reușit să mențină continuitatea investițiilor în infrastructura de transport, în pofida schimbărilor politice și a instabilității de la nivelul Ministerului Transporturilor, susține Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Acesta a afirmat, la evenimentul The Future is Now 2026, organizat de „Adevărul”, că programul investițional stabilit în 2020 a permis respectarea priorităților și creșterea absorbției fondurilor europene, iar România se apropie de pragul de 1.500 de kilometri de autostradă.

„Suntem într-un punct bun, pentru că, pentru prima dată după mulți, mulți ani, nu știu dacă România a avut vreodată un masterplan cu adevărat pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, dar, din 2020, după ce am realizat Programul investițional pentru perioada 2021–2030, ne-am ținut de ceea ce am gândit în materie de strategie”, a declarat Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Oficialul a subliniat că unul dintre principalele rezultate ale programului a fost menținerea priorităților de investiții, chiar și în condițiile schimbării miniștrilor. Potrivit acestuia, strategia a fost aplicată în mod consecvent, iar proiectele nu au mai fost reorganizate de fiecare dată când s-a schimbat conducerea ministerului.

„Pentru prima dată, o strategie a fost și implementată, fără să se mai schimbe prioritățile odată cu schimbarea miniștrilor. Am avut un grad relativ mare de instabilitate la nivelul ministerului. Am lucrat cu șase miniștri din 2020 până astăzi. Am avut, într-adevăr, aproximativ trei ani cu un singur ministru, dar ceea ce vreau să spun este că programul investițional pe care l-am gândit în 2020 și care a fost asumat de clasa politică aproape în totalitate a dat roade”, a afirmat Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Acesta a susținut că, în 2026, România poate constata că și-a respectat angajamentele privind dezvoltarea infrastructurii și că experiența ultimilor ani ar trebui să fie folosită pentru menținerea unei direcții stabile în investițiile publice.

„Și astăzi, în 2026, putem spune că ne-am respectat promisiunile și prioritățile. Este foarte important în această perioadă să învățăm din trecut”, a declarat Ionel Scrioșteanu.

Scrioșteanu a explicat că programul investițional a fost conceput astfel încât să permită realizarea de proiecte în toate regiunile țării și să atragă sprijinul unei părți cât mai mari a clasei politice. Această abordare ar fi contribuit la asigurarea continuității finanțării și la evitarea blocajelor bugetare care ar fi putut afecta lucrările.

„Am ținut să avem acest program investițional și am găsit soluții pentru a avea investiții în toate zonele țării, pentru a coopta în procesul decizional majoritatea factorilor politici.

Astfel, din 2020 încoace, sensibilizând clasa politică, nu am mai avut rectificări bugetare negative, ci doar pozitive. Acest lucru ne-a ajutat foarte mult în asigurarea continuității proiectelor”, a explicat Ionel Scrioșteanu.

Un moment important pentru dezvoltarea infrastructurii a fost negocierea cadrului financiar european pentru perioada 2021–2027. Scrioșteanu a amintit că, în 2020–2021, Comisia Europeană era reticentă în privința supracontractării proiectelor de către România, pe fondul dificultăților din ciclurile financiare anterioare.

„În 2020–2021, când aveau loc discuțiile pentru noul cadru financiar 2021–2027, Comisia Europeană nu mai voia să permită României supracontractarea, pentru că, în ciclurile financiare trecute, România își asuma mereu proiecte precum Sibiu–Pitești, iar autostrada Sibiu–Pitești rămânea de fiecare dată la coada clasamentului”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Potrivit oficialului, elaborarea unui program investițional transparent, cu priorități clar stabilite și cu luarea în calcul inclusiv a mobilității militare, a contribuit la obținerea acordului pentru supracontractare. Acest mecanism a permis României să contracteze proiecte peste valoarea inițială a alocării, în condițiile necesare pentru utilizarea eficientă a fondurilor europene.

„Atunci am realizat acest program investițional transparent. Am avut, să zic, o oarecare viziune în 2020 și am ținut cont inclusiv de mobilitatea militară. Am prezentat acest program și am obținut acordul pentru supracontractare, ceea ce ne-a permis să creștem rata de absorbție a fondurilor europene pentru infrastructura de transport”, a explicat Scrioșteanu.

În ceea ce privește absorbția fondurilor europene, Scrioșteanu a afirmat că România a închis fostul program în 2023 cu o rată de 148%. El a susținut că Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Transporturilor, responsabilă de absorbția fondurilor europene pentru infrastructura de transport, a obținut rezultate care au plasat-o înaintea celorlalte autorități de management din Europa.

„În 2023 am închis fostul program cu 148%, iar astăzi Autoritatea de Management de la Ministerul Transporturilor, care se ocupă de absorbția fondurilor europene, a fost cea mai bună autoritate de management din Europa. Am depășit nu numai Polonia, ci toate autoritățile de management din Europa”, a declarat Ionel Scrioșteanu.

Oficialul a pus aceste rezultate pe seama respectării angajamentelor și a aplicării mecanismelor stabilite pentru accelerarea investițiilor, într-un context în care utilizarea fondurilor europene presupune termene stricte și presiunea finalizării proiectelor la timp.

„Ne-am bucurat, pentru că se vede că, atunci când îți faci treaba și îți respecți angajamentele, nu mai ai probleme cu mecanismele pe care le-ai gândit în această cursă contra cronometru pentru absorbția fondurilor europene”, a afirmat Scrioșteanu.

Unul dintre obiectivele apropiate este atingerea pragului de 1.500 de kilometri de autostradă dați în trafic. Scrioșteanu a declarat că România ar urma să ajungă la acest nivel în jurul datei de 20 octombrie 2026.

„Astăzi, în jurul datei de 20 octombrie, vom atinge un nou prag în ceea ce privește numărul de kilometri de autostradă dați în trafic: 1.500 de kilometri”, a anunțat secretarul de stat.

Secretarul de stat a comparat ritmul actual de dezvoltare cu evoluția istorică a infrastructurii rutiere din România. El a amintit că pragul de 1.000 de kilometri de autostradă a fost atins cu aproximativ trei ani și jumătate în urmă și a susținut că, în intervalul 2020–2026, țara va adăuga un număr de kilometri comparabil cu cel construit de la începutul programului național de autostrăzi, în anii ’70.

„Acum trei ani și jumătate am atins pragul de 1.000 de kilometri de autostradă. Practic, anul acesta, în perioada 2020–2026, depășim numărul de kilometri pe care România i-a construit de când a început să construiască autostrăzi, în anii ’70, când a fost realizată autostrada București–Pitești.

Am dublat numărul de kilometri în acești șase ani și jumătate, aproape șapte ani. Deci, din punctul meu de vedere, suntem într-o situație destul de bună”, a concluzionat Ionel Scrioșteanu.

România ar trebui să aibă un Minister al Rezilienței

România ar trebui să înființeze un Minister al Rezilienței, care să pregătească statul pentru situații de criză și să contribuie la dezvoltarea capacității de reacție a infrastructurii, consideră Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Oficialul a invocat experiența Ucrainei, care a fost nevoită să își adapteze infrastructura de transport la condițiile generate de război.

„Dacă aș fi un decident la cel mai înalt nivel, aș înființa Ministerul Rezilienței în România, pentru că este o vorbă: nevoia te învață. Nu cred că este nevoie să fim nevoiți să învățăm ce înseamnă reziliența”, a declarat Ionel Scrioșteanu.

Acesta a subliniat că România trebuie să învețe din experiența statului vecin, care traversează o perioadă dificilă și a fost nevoit să găsească soluții pentru a-și menține infrastructura funcțională.

„Avem exemplul unui stat de la graniță care trece prin clipe grele și ani grei, din care România trebuie să învețe ce înseamnă reziliența”, a afirmat Ionel Scrioșteanu.

Secretarul de stat a explicat că, prin responsabilitățile sale în domeniul transporturilor și prin contactele regulate cu autoritățile din Ucraina și Republica Moldova, a putut observa direct modul în care presiunile generate de război au determinat dezvoltarea unor soluții de reziliență pentru infrastructura de transport.

„Eu, care mă ocup, în materie de transport, de răspunsul României pentru susținerea Rutelor Solidarității, având contact săptămânal cu autoritățile din Ucraina și Republica Moldova, am văzut cum nevoia i-a determinat să dezvolte reziliență la nivelul infrastructurii de transport”, a declarat Ionel Scrioșteanu.

România, Bulgaria și Grecia dezvoltă un coridor strategic de transport pe axa nord–sud

România, Bulgaria și Grecia au convenit asupra unui plan strategic pentru dezvoltarea unui coridor vertical de transport, care să conecteze Europa de Sud-Est și să ofere rute logistice alternative în cazul unor situații de criză. Planul a fost semnat la Bruxelles, în numele Guvernului României, de Ionel Scrioșteanu, care a evidențiat importanța strategică a proiectului pentru transporturi și securitate.

„Chiar acum două săptămâni am fost la Bruxelles și am avut o întâlnire foarte bună cu Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru transport sustenabil și turism, un grec care susține foarte mult Europa de Sud-Est”, a declarat Ionel Scrioșteanu.

Potrivit acestuia, planul convenit de cele trei state prevede dezvoltarea unui coridor de transport cu trei ramuri, care să faciliteze atât legăturile terestre prin România, cât și conexiunile dintre porturile strategice din regiune.

„Am semnat, în numele Guvernului României, un plan strategic împreună cu Bulgaria și Grecia, pentru a susține dezvoltarea coridorului vertical de transport”, a precizat Ionel Scrioșteanu.

Prima ramură a coridorului va traversa Dunărea prin punctul Giurgiu–Ruse și va străbate România de la sud la nord, de la București până la Siret. Cea de-a doua va trece prin Calafat, iar a treia va asigura legătura dintre porturile Alexandroupolis din Grecia, Burgas și Varna din Bulgaria și Portul Constanța.

„Coridorul va avea trei axe: axa vestică, pe ruta Atena - Salonic - Sofia - Vidin/Calafat - Craiova - București; axa centrală, pe ruta Salonic/Alexandroupolis - Svilengrad - Ruse/Giurgiu - București - Siret și Ungheni; și axa estică, pe ruta Alexandroupolis - Svilengrad - Stara Zagora - Burgas/Varna - Constanța”, a explicat Scrioșteanu.

Oficialul a arătat că proiectul are și o componentă de securitate, întrucât dezvoltarea unor rute alternative ar permite menținerea fluxurilor logistice în cazul în care infrastructura portuară ar fi afectată de un conflict.

„De ce este importantă această axă strategică, acest coridor vertical? Gândiți-vă că, Doamne ferește, suntem în plin conflict, iar portul nu mai funcționează. Vom fi în situația Ucrainei, nevoiți să apelăm la alte porturi, să avem alte rute logistice”, a avertizat Ionel Scrioșteanu.

Programul SAFE poate aduce economiei românești o cifră de afaceri importantă

Daniela Gianina Lazanu, secretar de stat în Ministerul Economiei, coordonator al industriei de apărare, aeronautice și navale, susține că programul european SAFE poate genera valoare adăugată semnificativă pentru economia României, prin producția locală, crearea de locuri de muncă și atragerea de investiții. La evenimentul The Future is Now 2026, organizat de Adevărul, aceasta a vorbit despre obligațiile de producție europeană, negocierile pentru localizarea unor capacități industriale în România și proiectele derulate de grupul Rheinmetall.

„Programul SAFE, la nivel european, are o componentă importantă: există obligativitatea ca 65% din ceea ce se livrează să fie de producție europeană. Acest lucru a stârnit multă nemulțumire din partea altor țări care nu fac parte din blocul comunitar”, a declarat Daniela Gianina Lazanu.

Secretarul de stat a explicat că această condiție urmărește ca fondurile europene să susțină industria de pe continent, iar valoarea adăugată să rămână în economia europeană, contribuind inclusiv la rambursarea finanțărilor.

„Este absolut normal ca producția să se realizeze aici, ca valoarea adăugată să fie generată în economia europeană, pentru a permite rambursarea acestor finanțări”, a afirmat aceasta.

În cazul României, în funcție de program, obiectivul este ca, în medie, aproximativ 50% din producție să fie realizată pe plan național. Deși termenul de implementare este scurt, până la finalul anului 2030, Lazanu consideră că aceste cerințe pot aduce beneficii importante economiei românești.

„Acest lucru este valabil și pentru România. În România, în funcție de program, media este de 50% din producție care să fie realizată în țară.

Termenul este foarte scurt, respectiv finalul anului 2030. Nu avem capacitatea de a produce tot ceea ce este necesar în România, dar, totuși, o medie de 50% din producție realizată în România înseamnă o cifră de afaceri importantă pentru economia românească: locuri de muncă, impozite, taxe. Nu am luat în calcul aici toate aceste implicații asupra economiei românești”, a explicat reprezentanta Ministerului Economiei.

Referindu-se la stadiul programului SAFE, Lazanu a precizat că o parte dintre contracte au fost deja încheiate, iar România a încasat un avans de 2,5 miliarde de euro la sfârșitul lunii august. Mai multe proiecte sunt în derulare, iar acordurile aferente au fost semnate de ministerele responsabile.

„Din punctul de vedere al situației programului SAFE, o parte dintre contracte sunt încheiate. La sfârșitul lunii august s-a încasat un avans de 2,5 miliarde de euro și sunt mai multe proiecte în curs. Acordurile au fost semnate de ministerele de resort”, a declarat aceasta.

Ministerul Economiei are responsabilitatea de a negocia cu furnizorii condițiile în care producția va fi localizată în România. Potrivit secretarului de stat, există aproximativ 11 discuții deschise în acest sens, iar acordurile urmează să fie semnate etapizat, până la sfârșitul anului.

„Noi, la Ministerul Economiei, avem obligația de a discuta cu furnizorii respectivi care sunt cerințele de localizare.

În momentul de față, sunt aproximativ 11 discuții deschise cu privire la localizarea producției. Pentru o parte dintre acestea, estimăm că vom semna contractele, acordurile privind condițiile de localizare, până la sfârșitul lunii octombrie, pentru altele în noiembrie, iar pentru cea mai mare parte în decembrie”, a precizat Daniela Gianina Lazanu.

Unul dintre subiectele aflate în atenția publică este colaborarea cu grupul german Rheinmetall, cu care Ministerul Economiei a început discuțiile privind localizarea producției în România.

„Se discută foarte mult zilele acestea despre Rheinmetall. Cu ei am început discuțiile privind localizarea producției”, a afirmat secretarul de stat.

Rheinmetall investește la Mediaș

Daniela Gianina Lazanu a abordat și situația Șantierului Naval Mangalia, precizând că societatea s-a confruntat ani la rând cu pierderi și datorii importante, iar intrarea în insolvență nu a reprezentat o surpriză pentru piața financiară. Ulterior, compania a intrat în faliment, iar vânzarea șantierului s-a realizat în cadrul acestei proceduri.

„Vânzarea Șantierului Naval Mangalia... A fost o companie pe pierdere ani de zile. Insolvența Șantierului Naval Mangalia nu a fost o surpriză pentru cei din piața financiară, pentru că societatea acumulase foarte multe datorii.

Între timp, compania, cu toate eforturile depuse, a intrat în faliment. Vânzarea s-a făcut în cadrul falimentului”, a declarat aceasta.

Secretarul de stat a răspuns și criticilor privind vânzarea șantierului, amintind că statul român a fost acționar și că, în ultimii ani, numeroase companii au ajuns să fie vândute la fier vechi.

„Foarte multă lume întreabă de ce s-a vândut acest șantier. Statul român a fost acționar. Gândiți-vă câte astfel de companii s-au vândut în ultimii ani la fier vechi. Știm foarte bine acest lucru”, a afirmat Lazanu.

În ceea ce privește investițiile din industria de apărare, aceasta a menționat că grupul Rheinmetall a început deja lucrările de investiții la Automecanica Mediaș, unde urmează să fie construite o parte dintre vehiculele de luptă Lynx.

„Grupul Rheinmetall a început în forță investițiile la Automecanica Mediaș, unde se vor construi o parte dintre mașinile de luptă Lynx”, a declarat secretarul de stat.

Totodată, Ministerul Economiei poartă discuții pentru proiectul fabricii de pulberi de la Victoria, care, potrivit acesteia, a stagnat din motive pe care le-a descris drept mai mult sau mai puțin subiective.

„Suntem în discuții și pentru fabrica de pulberi de la Victoria, un proiect care a stagnat din motive mai mult sau mai puțin subiective”, a precizat Daniela Gianina Lazanu.

Aceasta a subliniat că beneficiile pentru industria românească nu se limitează la achizițiile directe realizate în țară. Și achizițiile comune pot presupune obligații de localizare a producției, ceea ce ar putea contribui la dezvoltarea capacităților industriale autohtone.

„Ceea ce nu se vede este că, pe lângă achizițiile directe din România, mai sunt și achiziții comune, în cadrul cărora există obligații de localizare a producției”, a explicat reprezentanta Ministerului Economiei.

Negocierile cu furnizorii sunt încă în desfășurare, însă Lazanu estimează că finanțările prin programul SAFE vor avea efecte pozitive asupra economiei românești, prin dezvoltarea producției și creșterea valorii adăugate generate în țară.

„Negocierile sunt încă în curs. Pentru economia românească, toate aceste finanțări din programul SAFE vor genera valoare adăugată”, a afirmat Daniela Gianina Lazanu, la evenimentul The Future is Now 2026, organizat de Adevărul.

Silviu Gresoi: România trebuie să consolideze protecția infrastructurii critice 

Silviu Gresoi, expert în energie și analist de date, atrage atenția asupra necesității consolidării sistemelor critice din România, astfel încât acestea să poată reacționa rapid în cazul unor atacuri. La evenimentul The Future is Now 2026, organizat de Adevărul, acesta a vorbit despre investițiile în protecția infrastructurii și securitatea serviciilor de internet destinate instituțiilor publice, dar și despre riscurile generate de dezinformarea care poate provoca panică în rândul populației.

Gresoi a subliniat că investițiile realizate pentru protejarea infrastructurii critice trebuie analizate nu doar prin prisma sumelor cheltuite, ci și în funcție de stadiul efectiv al proiectelor.

„Au fost anumite investiții, de peste 100 de milioane de euro, pentru protecția infrastructurii critice. Execuția financiară nu este același lucru cu progresul tehnic al proiectului”, a declarat expertul în energie.

Acesta a menționat și fondurile alocate securității serviciilor de internet utilizate de instituțiile publice.

„În schimb, aproximativ 19 milioane de euro au fost dedicate securității serviciilor de internet destinate instituțiilor publice”, a precizat Silviu Gresoi.

În opinia sa, România trebuie să acorde o atenție deosebită sistemelor critice, care trebuie să fie pregătite să răspundă rapid atunci când apar atacuri și incidente de securitate.

„Trebuie să ne concentrăm foarte mult pe sistemele critice, care trebuie să reacționeze atunci când apar astfel de atacuri”, a afirmat acesta.

Gresoi a avertizat că amenințările nu se limitează la atacurile asupra infrastructurii, ci includ și campanii de dezinformare desfășurate pe rețelele sociale. Mesajele false care anunță compromiterea unor sisteme pot provoca panică înainte ca operatorii responsabili să clarifice situația.

„În România avem astfel de atacuri, de la dezinformările care apar zilnic pe rețelele sociale până la mesaje false care anunță că întregul sistem este compromis. Oamenii intră în panică înainte ca operatorul să știe ce se întâmplă”, a declarat Silviu Gresoi la evenimentul The Future is Now 2026, organizat de Adevărul.

Scutaru: Ucraina caută capacități de producție în România și Polonia

George Scutaru, CEO al New Strategy Center, avertizează că intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii și lanțurilor logistice ucrainene determină Kievul să caute noi capacități de producție inclusiv în România și Polonia. La evenimentul The Future is Now 2026, organizat de Adevărul, acesta a vorbit despre evoluția dronelor rusești, dependența Ucrainei de finanțarea externă și persistența amenințărilor hibride rusești chiar și în eventualitatea unui acord de pace.

„Rușii au trecut la o nouă generație de drone, Geran-4 și Geran-5, și bombardează crunt companiile importante și lanțurile logistice”, a declarat George Scutaru.

Potrivit acestuia, Ucraina caută să își extindă capacitățile de producție în afara teritoriului propriu, inclusiv în România și Polonia, în contextul în care atacurile rusești afectează atât infrastructura industrială, cât și posibilitățile de export.

„Ucraina caută capacități de producție inclusiv în Polonia și România. Această orientare este determinată de situația de pe front și de modul în care atacurile afectează capacitățile de producție, dar și exporturile”, a explicat CEO-ul New Strategy Center.

Scutaru a subliniat și rolul României ca țară de tranzit pentru exporturile ucrainene, într-un moment în care Kievul se confruntă cu un deficit financiar tot mai mare și are nevoie de resurse pentru continuarea efortului de război.

„Pentru Ucraina, România este o țară de tranzit pentru exporturile ucrainene. Ucraina înregistrează un deficit tot mai mare și are nevoie de finanțare. Americanii nu mai dau un glonț gratis Ucrainei”, a afirmat acesta.

În ceea ce privește evoluția tehnologică a armamentului rusesc, Scutaru a susținut că noile drone sunt produse cu sprijinul Chinei și a menționat livrările de componente necesare fabricării acestora.

„Noile drone rusești sunt fabricate cu ajutor chinezesc. China livrează 3.000 de motoare Rusiei”, a declarat George Scutaru.

Acesta a avertizat că amenințările la adresa securității României nu vor dispărea automat în cazul încheierii unui acord de pace între Rusia și Ucraina. În opinia sa, atacurile hibride, riscurile din Marea Neagră și operațiunile de influențare a opiniei publice vor continua să reprezinte provocări pentru România.

„Chiar dacă mâine se semnează un acord de pace, să nu credeți că rușii vor renunța la atacurile hibride. Avem mine în Marea Neagră, iar războiul cognitiv rusesc este foarte actual în România”, a concluzionat CEO-ul New Strategy Center, la evenimentul The Future is Now 2026, organizat de Adevărul.

Lazanu: „Ucraina reprezintă o oportunitate uriașă pentru companiile românești”

Daniela Gianina Lazanu, secretar de stat în Ministerul Economiei, coordonator al industriei de apărare, aeronautice și navale, afirmă că reconstrucția Ucrainei și finanțările acordate acestei țări pot deschide oportunități importante pentru companiile românești. La evenimentul The Future is Now 2026, organizat de „Adevărul”, aceasta a vorbit despre interesul firmelor ucrainene pentru parteneriate în România și despre avansul tehnologic al Ucrainei în dezvoltarea dronelor.

„Ucraina reprezintă o oportunitate uriașă pentru companiile românești”, a declarat Daniela Gianina Lazanu.

Secretarul de stat a explicat că împrumutul de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei nu trebuie privit doar ca o formă de sprijin financiar, ci și ca o sursă de oportunități economice pentru companiile care vor să participe la proiectele și activitățile generate de această finanțare.

„În momentul de față există foarte multe oportunități. Vorbeam despre împrumutul de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei. Acest împrumut nu înseamnă doar o finanțare, ci și oportunități de afaceri pentru companii”, a afirmat aceasta.

Potrivit Danielei Gianina Lazanu, companii din Ucraina au început deja să caute parteneri în România, inclusiv pentru dezvoltarea unor huburi logistice și pentru activități de producție. Ea a subliniat însă că firmele românești trebuie să fie proactive și să identifice, la rândul lor, parteneri și oportunități pe piața ucraineană.

„Am avut foarte multe contacte cu companii din Ucraina care își caută parteneri în România. Vin ele proactiv către noi și caută să identifice parteneri, fie pentru huburi logistice, fie pentru activități de producție. Vin către noi pentru că știu că va urma o perioadă benefică din punct de vedere economic și își caută parteneri în România”, a explicat secretarul de stat.

„Dar și noi trebuie să căutăm parteneri în Ucraina. Nu trebuie să stăm să așteptăm să vină ei către noi”, a adăugat aceasta.

Lazanu a atras atenția și asupra diferențelor dintre industria ucraineană și cea românească în domeniul dronelor, subliniind că experiența directă de pe front a accelerat dezvoltarea tehnologică a producătorilor ucraineni.

„Dacă este să vorbim despre drone, din ce am discutat cu producătorii de drone, ei dezvoltă în fiecare zi 30 de tipuri noi de drone. Sunt la ani-lumină față de noi și nu au făcut aceste dezvoltări pentru că și-au dorit, ci le-au făcut strict pe câmpul de luptă, nu în laboratoare, cum le facem noi în momentul de față”, a declarat Daniela Gianina Lazanu.

Aceasta a explicat că, spre deosebire de România, care își poate permite să analizeze și să planifice dezvoltarea tehnologiilor de apărare, producătorii ucraineni sunt obligați să adapteze rapid echipamentele la cerințele războiului.

„Noi suntem fericiți, ne putem permite luxul de a analiza, de a gândi strategii. Ei nu au timpul acesta. Ei trebuie să conceapă, să producă și să trimită pe front”, a concluzionat secretarul de stat, la evenimentul The Future is Now 2026, organizat de Adevărul.

George Scutaru: România este inexistentă în reconstrucția Ucrainei

George Scutaru, CEO al New Strategy Center, critică lipsa unei strategii a României pentru reconstrucția Ucrainei și avertizează că firmele românești riscă să piardă oportunități economice importante în favoarea altor state. La evenimentul The Future is Now 2026, organizat de „Adevărul”, acesta a vorbit despre costurile estimate ale reconstrucției, avantajul proximității geografice și riscurile de securitate pentru România, în condițiile în care războiul continuă, iar amenințarea dronelor rusești persistă.

„Stadiul României este ușor de explicat, pentru că n-am făcut nimic pentru reconstrucția Ucrainei. Noi am avut o abordare foarte greșită și țin minte discuțiile avute cu foști prim-miniștri, care spuneau că România se va implica în reconstrucția Ucrainei când se termină războiul. Statul român nu a asigurat niciun fel de informații”, a declarat George Scutaru.

Acesta a subliniat că reconstrucția Ucrainei reprezintă o oportunitate economică majoră, indiferent dacă România va reuși sau nu să participe la acest proces. Costurile estimate se ridică la sute de miliarde de dolari, iar poziția geografică a României ar putea facilita implicarea companiilor autohtone.

„560 de miliarde de dolari reprezintă costurile estimate pentru reconstrucția Ucrainei. Lucrurile acestea se vor întâmpla, cu România sau fără România. Bine ar fi să fie cu România, pentru că noi avem proximitatea geografică. Avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina dintre toate statele europene”, a afirmat CEO-ul New Strategy Center.

Scutaru a explicat că distanța și logistica sunt esențiale pentru desfășurarea proiectelor de reconstrucție și că România ar trebui să fie folosită ca punct de acces către regiunile ucrainene apropiate de graniță.

„Nu poți vorbi despre reconstrucția Ucrainei de la Varșovia, pentru că este imposibil din punct de vedere logistic. Trebuie să te uiți la România și să folosești România ca pe un pod spre aceste regiuni”, a declarat acesta.

El a atras atenția că alte state și-au asumat deja responsabilități în reconstrucția anumitor regiuni ale Ucrainei și a contestat percepția potrivit căreia România ar fi cheltuit 2,4% din PIB pentru acest efort.

„Sunt țări care și-au asumat, din punct de vedere geografic, reconstrucția anumitor regiuni. Este un mit că am cheltuit 2,4% din PIB pentru reconstrucție”, a afirmat Scutaru.

În opinia sa, România nu are încă o strategie clară pentru reconstrucția Ucrainei, iar responsabilitatea coordonării acestui dosar este concentrată asupra unui singur reprezentant, care trebuie să gestioneze și alte teme importante.

„Nu avem încă o strategie. Abia de doi ani de zile avem un reprezentant, pe domnul Mihai Jurca, care este consilier. Domnul Jurca s-a ocupat și de SAFE. El are mai mulți cartofi fierbinți pe care trebuie să-i gestioneze concomitent”, a explicat George Scutaru.

Acesta a comparat situația cu cea din alte țări, unde reprezentanții desemnați pentru reconstrucția Ucrainei se ocupă exclusiv de acest obiectiv.

„Niciun reprezentant pentru reconstrucția Ucrainei din alte țări nu mai are un alt job. Este concentrat în țara sa doar pe această temă”, a precizat CEO-ul New Strategy Center.

Scutaru a subliniat că Ucraina se va confrunta cu un deficit de personal estimat la 2,5 milioane de persoane și că fondurile europene care vor fi alocate în perioada următoare pot crea oportunități pentru firmele românești. El a indicat regiunile aflate la 70-80 de kilometri de granița României drept o posibilă zonă de dezvoltare a proiectelor economice.

„Trebuie să exploatăm proximitatea geografică. Ucraina se va confrunta cu un deficit de personal de 2,5 milioane de persoane. Și, prin cadrul financiar multianual european, va primi sume importante. Atunci, companiile românești pot avea o șansă, în proximitatea graniței cu România, la 70-80 de kilometri, și ar trebui să ne gândim la ceva concret”, a declarat acesta.

Pentru ca firmele autohtone să poată participa la reconstrucția Ucrainei, Scutaru consideră că este necesară formarea unui guvern și adoptarea unei strategii naționale care să stabilească direcțiile de acțiune și să ofere sprijin companiilor interesate să intre pe piața ucraineană.

„Prima dată trebuie să avem un guvern, să avem adoptată o strategie pentru reconstrucția Ucrainei și pentru investiții. Astfel încât, dacă vreți să mergeți pe piața ucraineană, să simțiți că aveți statul român în spate”, a afirmat acesta.

Amenințarea dronelor rusești nu poate fi rezolvată doar prin programul SAFE

În intervenția sa, CEO-ul New Strategy Center a vorbit și despre lecțiile pe care România ar trebui să le învețe din experiența războiului din Ucraina, în special în domeniul sistemelor fără pilot. Acesta a arătat că tehnologia militară evoluează rapid, iar echipamentele achiziționate după proceduri îndelungate pot deveni depășite înainte de a fi utilizate.

„Noi am cumpărat sisteme fără pilot și, când s-au încheiat procedurile, acestea nu mai erau folosite în Ucraina, pentru că nu mai făceau față sistemelor rusești. Este un sistem care se adaptează în permanență”, a declarat Scutaru.

El a explicat că Ucraina are mii de companii care dezvoltă sisteme fără pilot, însă nu toate vor putea să își mențină cererea după încheierea războiului. Experiența acestora ar trebui analizată de România pentru a înțelege mai bine dinamica industriei de apărare și evoluția tehnologiilor militare.

„Noi avem niște lecții de învățat de la ucraineni. În Ucraina sunt mii de companii care fac sisteme fără pilot și nu toate vor mai avea piața pe care ți-o oferă un război”, a afirmat acesta.

Scutaru a precizat că programul SAFE reprezintă un instrument important pentru investițiile în apărare, dar nu poate rezolva singur toate vulnerabilitățile României. În plus, implementarea proiectelor presupune timp, în timp ce amenințările de securitate sunt deja prezente.

„Programul SAFE este un program important, dar nu poate rezolva toate problemele. Am avut și această tendință de a considera că le rezolvă”, a avertizat el.

„Timpul este inamicul nostru. Toate aceste lucruri foarte bune care vin prin SAFE, inclusiv combaterea sistemelor fără pilot, vor veni în ani de zile. Dar noi acum ne confruntăm cu pericolul dronelor rusești”, a continuat George Scutaru.

Acesta a susținut că regiunea traversează o perioadă de escaladare și că următoarele șase luni ar putea fi deosebit de dificile în evoluția războiului. Totodată, el a atras atenția asupra resurselor financiare suplimentare de care Rusia ar putea beneficia din vânzarea produselor petroliere.

„Noi suntem într-un mic proces de escaladare. Următoarele șase luni vor fi cele mai dificile din acest război. Uitați-vă cum rușii, dintr-odată, au acces la fonduri prin vânzarea masivă a produselor petroliere, sperând că, prin presiunea SUA, Ucraina nu le va mai bombarda rafinăriile”, a declarat Scutaru.

El a criticat și tendința de a trata războiul din Ucraina ca pe un conflict îndepărtat, fără consecințe directe pentru România, în condițiile în care cele două țări au o frontieră comună.

„Uneori vorbim despre Ucraina de parcă ar fi Portugalia, de parcă am avea confortul a 3.000 de kilometri între noi și ruși”, a afirmat acesta.

Scutaru a avertizat că o eventuală prăbușire a frontului ucrainean ar putea schimba radical situația de securitate a României și a Republicii Moldova, prin apropierea directă a forțelor rusești de granițele celor două țări.

„Dacă frontul ucrainean colapsează, noi vom avea graniță directă cu Federația Rusă, iar Republica Moldova... Putem ajunge să avem 850 de kilometri de graniță cu rușii”, a declarat CEO-ul New Strategy Center.

În acest context, el a făcut referire la o afirmație atribuită lui Vladimir Putin, potrivit căreia Rusia se învecinează cu cine dorește, considerând că aceasta reflectă o anumită viziune asupra relațiilor internaționale și a securității regionale.

„Dincolo de stilul anecdotic al lui Putin, atunci când Putin spune, la o olimpiadă de geografie, întrebat cu cine se învecinează Federația Rusă, «Cu cine vrea ea», asta trădează un anumit mindset. Și asta nu este o anecdotă”, a afirmat Scutaru.

„Noi ar trebui să evităm, pe cât posibil, o graniță directă cu rușii”, a adăugat acesta.

În concluzie, George Scutaru a revenit asupra oportunităților economice pe care le-ar putea aduce reconstrucția Ucrainei, dar și asupra lipsei de implicare strategică a României până în prezent. El consideră că statul trebuie să își asume un rol mai activ, astfel încât firmele românești să poată participa la proiectele care vor fi derulate în țara vecină.

„În ceea ce privește Ucraina, da, reconstrucția este importantă, dar noi suntem inexistenți”, a declarat CEO-ul New Strategy Center.

Acesta și-a exprimat încrederea că firmele românești au capacitatea de a participa cu succes la reconstrucția Ucrainei, dacă vor beneficia de o strategie națională și de sprijin instituțional.

„Dacă va exista o implicare a statului român, trei sferturi dintre dumneavoastră veți putea participa cu succes pe piața ucraineană. România are această capacitate și o va face”, a concluzionat George Scutaru, la evenimentul The Future is Now 2026, organizat de Adevărul.

Scutaru: România trebuie să se pregătească pentru situații de criză

George Scutaru, CEO al New Strategy Center, avertizează că România trebuie să își consolideze infrastructura critică pentru a putea funcționa inclusiv în cazul unor atacuri sau avarii majore. La evenimentul The Future is Now 2026, organizat de Adevărul, acesta a evidențiat rolul inteligenței artificiale în identificarea vulnerabilităților și importanța soluțiilor de rezervă pentru infrastructura energetică, spitale și stații de apă.

„Războiul din Ucraina nu este o problemă îndepărtată, dar, dincolo de scenariile militare, m-aș uita la faptul că putem să ne pregătim infrastructura critică”, a declarat George Scutaru.

Acesta a explicat că tehnologia și inteligența artificială pot contribui la identificarea rapidă a vulnerabilităților, la detectarea atacurilor și la elaborarea unor planuri de rezervă pentru situațiile în care infrastructura energetică este afectată.

„Dacă mâine pierd sistemul energetic, pot să continui să furnizez serviciul? Aici, tehnologia și inteligența artificială pot identifica rapid astfel de vulnerabilități, pot identifica atacuri și ne pot ajuta să stabilim planuri de rezervă. Avem nevoie de oameni pregătiți și, bineînțeles, de planuri reale”, a afirmat acesta.

Scutaru a subliniat că securitatea infrastructurii nu presupune doar funcționarea acesteia în condiții normale, ci și capacitatea de a asigura continuitatea serviciilor în situații dificile.

„Securitatea înseamnă să pot funcționa și când lucrurile merg mai puțin bine, nu doar când merg bine”, a punctat CEO-ul New Strategy Center.

În acest context, el a evidențiat și rolul bateriilor de stocare a energiei, care pot asigura funcționarea unor servicii esențiale în cazul avarierii rețelei electrice.

„Bateriile nu sunt doar o metodă de a păstra energia ieftină pentru orele de vârf. Amplasate lângă spitale sau stații de apă, ele pot menține aceste servicii în funcțiune atunci când infrastructura energetică este avariată”, a explicat Scutaru.

Acesta a concluzionat că România are nevoie de proiecte concrete și de mecanisme de finanțare pentru protejarea infrastructurii critice, dincolo de avantajul geografic oferit de apropierea de Ucraina.

„Aici, România poate avea un rol concret. Avem nevoie de proiecte și de mecanisme de finanțare, nu doar de avantajul că suntem aproape de Ucraina”, a declarat George Scutaru

Daniela Gianina Lazanu: Programul SAFE oferă României o finanțare imposibil de obținut de la bănci. „Industria de apărare a fost subfinanțată”

Daniela Gianina Lazanu, secretar de stat în Ministerul Economiei, coordonator al industriei de apărare, aeronautice și navale, susține că programul european SAFE reprezintă o oportunitate de finanțare pentru România, în condițiile în care costurile împrumuturilor de pe piață sunt mult mai ridicate. La evenimentul The Future is Now 2026, organizat de Adevărul, aceasta a subliniat că investițiile în industria națională de apărare sunt necesare atât din cauza subfinanțării din ultimele decenii, cât și a contextului de securitate regională.

„Programul SAFE este un subiect extrem de controversat. În calitate de bancher de ani de zile, vă pot spune că, deși este un împrumut, este unul care nu s-ar fi putut obține niciodată de la nicio bancă. Este imposibil de contractat o astfel de finanțare”, a declarat Daniela Gianina Lazanu.

Secretarul de stat a comparat condițiile de finanțare ale programului cu dobânzile la care se împrumută în prezent România, arătând că statul plătește aproximativ 7,5% pentru finanțarea în lei și 6,6% pentru cea în euro.

„Aș mai face o mențiune: în momentul de față, România se împrumută cu dobânzi în jur de 7,5% la lei și 6,6% la euro, deci vă dați seama care este diferența de cost între cele două moduri de finanțare”, a explicat aceasta.

Lazanu a subliniat că investițiile prin SAFE sunt necesare pentru modernizarea industriei românești de apărare, despre care a afirmat că a fost subfinanțată timp de zeci de ani.

„Din punctul de vedere al necesității, da, este necesar, pentru că industria românească de apărare, timp de zeci de ani, și trebuie să o spunem foarte deschis și foarte asumat, a fost subfinanțată”, a declarat reprezentanta Ministerului Economiei.

În opinia sa, investițiile trebuie realizate în România și în contextul războiului aflat la granițele țării, care accentuează importanța capacităților industriale naționale din domeniul apărării.

„Pornind de la contextul local și de la războiul care se află la granița României, este necesar să facem aceste investiții în România”, a concluzionat Daniela Gianina Lazanu, la evenimentul The Future is Now 2026, organizat de Adevărul.

Sergiu Neguț: România trebuie să înlocuiască prioritățile politice cu cele economice

Sergiu Neguț, președintele Romanian Business Leaders, a criticat lipsa unei strategii economice coerente a României și a subliniat că dezvoltarea presupune alegeri clare privind direcțiile în care sunt alocate resursele. La evenimentul The Future is Now 2026, organizat de Adevărul, acesta a atras atenția asupra deficitului de capital, a costurilor ridicate pentru companii și a riscului ca antreprenorii români să își mute investițiile în afara țării.

„De ce au companiile strategie și de ce țara nu are? Strategie înseamnă să alegi ce să nu faci. Să alegi de unde scoți niște resurse și unde le bagi”, a declarat Sergiu Neguț.

Acesta a explicat că deciziile companiilor privind investițiile sunt determinate de randamentul pe care îl pot obține, nu neapărat de lipsa profitabilității unei anumite piețe. Neguț a oferit exemplul tranzacției prin care OTP și-a vândut divizia din România către Banca Transilvania.

„Când OTP și-a vândut divizia din România către Banca Transilvania, nu înseamnă că nu făcea bani în România. Înseamnă că banii aceia, folosiți în altă parte, făceau mai mulți bani”, a explicat acesta.

În opinia sa, o strategie națională nu poate presupune distribuirea uniformă a resurselor, fără stabilirea unor priorități clare. „Noi nu mai sprijinim ce regiune a țării? Orice declarație care vorbește despre o strategie de țară spune: călduț pentru toată lumea și rău pentru toată lumea”, a afirmat Neguț.

Acesta a insistat că strategia presupune direcționarea resurselor către domeniile considerate prioritare și renunțarea la finanțarea unor obiective care nu contribuie suficient la dezvoltare. „Strategie înseamnă să scoți resurse de undeva și să le duci într-o direcție prioritară. Strategie fără priorități nu există”, a punctat președintele Romanian Business Leaders.

Neguț a atras atenția și asupra deficitului de capital al României, pe care îl consideră o vulnerabilitate structurală, acumulată în decenii în care economia nu a avut suficiente resurse pentru investiții.

„Nu este doar o diferență de productivitate. România este extrem de săracă în capital, pentru că am fost săraci multă vreme și a fost greu să strângem ceva”, a declarat acesta.

Pentru a ilustra diferențele de dimensiune ale sistemelor financiare, Neguț a comparat capitalizarea marilor bănci din Grecia cu cea a principalului jucător bancar din România.

„Primele patru bănci din Grecia au o capitalizare mai mare decât cea mai mare bancă din sistemul nostru, Banca Transilvania”, a afirmat el, adăugând că România nu a avut suficient timp pentru a acumula capital care să poată fi direcționat către investiții.

„Nu am avut suficientă istorie de capitalism încât să acumulăm suficient capital care să fie investit”, a explicat Neguț.

În acest context, președintele Romanian Business Leaders a pledat pentru înlocuirea priorităților politice cu obiective economice pe termen lung. El a arătat că există deja alocări bugetare cu efecte de multiplicare, însă acestea rămân limitate în raport cu nevoile economiei.

„Trebuie să înlocuim prioritățile politice cu cele economice, cu o gândire pe termen lung. Sunt niște lucruri care se întâmplă deja. Sunt alocările acelea din buget, dar sunt sume mici, cu tot cu efectul lor de multiplicare. Probabil sunt cinci miliarde cu totul, dar se poate mult mai mult de atât dacă suntem intenționali”, a declarat acesta.

Referindu-se la investițiile străine, Neguț a explicat că România riscă să piardă din atractivitate din cauza costurilor ridicate cu energia și forța de muncă. În cazul unor companii internaționale precum Renault, aceste elemente pot determina orientarea investițiilor către alte piețe.

Totodată, el a avertizat că percepția de risc nu îi afectează doar pe investitorii străini, ci și pe antreprenorii români, care pot decide să își vândă afacerile sau să își diversifice investițiile pentru a nu-și păstra toate activele într-o singură țară.

„Dar suntem într-o perioadă în care o grămadă de businessuri cresc și o grămadă de români vor să facă exit, din cauza percepției de risc. Pentru că nu mai vrei să ai toate activele blocate într-un singur coș, în regiunea asta, între granițele astea”, a explicat Neguț.

În opinia sa, păstrarea capitalului românesc necesită politici publice și măsuri concrete care să ofere predictibilitate și să încurajeze dezvoltarea companiilor locale.

„Este vorba despre păstrarea capitalului românesc. Și asta se face prin politici, prin măsuri care să ne asigure că lucrurile se întâmplă”, a afirmat acesta.

Sergiu Neguț a amintit și câteva dintre companiile românești care au reușit să se dezvolte și să ajungă la un nivel important, atât în sectorul tehnologic, cât și în alte domenii de activitate.

„Avem mari campioni de origine română: UiPath, Bitdefender, un mare spectacol. Avem și alte businessuri care nu sunt la fel de spectaculoase din punct de vedere tehnologic, Dedeman, eMAG, dar sunt antreprenori români care au ajuns la un anumit nivel”, a declarat președintele Romanian Business Leaders, în cadrul evenimentului The Future is Now 2026, organizat de Adevărul.

Daniel Dăianu: Vindem ieftin și cumpărăm scump

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, avertizează că lipsa unei strategii coerente în domeniul energiei și administrarea deficitară a activelor reprezintă vulnerabilități majore pentru economia României. La evenimentul The Future is Now 2026, organizat de Adevărul, economistul a atras atenția asupra dezorganizării pieței energetice, a riscului ca marile companii să își mute investițiile în alte țări și a problemelor de competitivitate care afectează mediul de afaceri.

„Noi am avut și avem încă o piață foarte dezorganizată. Vorbeam despre o corporație, despre o transformare bine organizată. Noi avem o viață dezordonată a energiei. Europa nu are o piață comună a energiei și de aici avem un handicap structural față de americani și chinezi, iar România are un handicap adițional, care izvorăște din lipsa de strategie”, a declarat Daniel Dăianu.

Președintele Consiliului Fiscal a subliniat că dezbaterile despre economia viitorului nu pot ignora problemele actuale, deoarece evoluția pe termen mediu depinde de modul în care sunt gestionate dificultățile prezentului.

„Vorbim despre economia viitorului și ne împiedicăm în prezent. Viitorul pe termen mediu este format din prezent. Dacă ne împiedicăm în mod sistematic, cum va fi viitorul? Aceasta este marea noastră problemă”, a afirmat economistul.

În ceea ce privește piața energiei, Dăianu a criticat dezechilibrele care afectează România și a rezumat situația printr-o formulare tranșantă: „Vindem ieftin și cumpărăm scump. Asta este realitatea în domeniul energiei”.

Economia duală a României și riscul pierderii investițiilor

Daniel Dăianu a făcut referire și la observațiile lui Sergiu Neguț, președintele Romanian Business Leaders, privind dificultățile cu care se confruntă antreprenorii, subliniind că perspectiva companiilor mici și mijlocii trebuie completată cu analiza marilor companii, într-un context în care economia românească este caracterizată de o structură duală.

„În ceea ce privește economia, colegul nostru de dialog, Sergiu Neguț, a vorbit, sigur, din perspectiva întreprinzătorilor mici și mijlocii, nu din perspectiva companiilor mari, pentru că nu prea avem”, a declarat Dăianu.

Acesta a explicat că o parte dintre sectoarele economiei sunt controlate de capital străin, iar companiile mari iau decizii în funcție de strategii globale și europene. În acest context, România riscă să piardă investiții dacă nu reușește să rezolve problemele structurale, în special pe cele legate de costul și disponibilitatea energiei.

„Noi avem o economie duală, despre care se discută foarte puțin. Avem domenii ale economiei care sunt controlate de capital străin. Companiile mari au strategii globale, europene”, a explicat președintele Consiliului Fiscal.

În sprijinul argumentului său, Dăianu a relatat o declarație atribuită directorului general al Renault, potrivit căreia dificultățile din sectorul energetic pot deveni un obstacol decisiv pentru continuarea activității industriale în România.

„De aceea, CEO-ul de la Renault a zis: «Dacă nu rezolvați problema energetică, nu avem ce să facem». CEO-ul de la Mioveni, un om care are o componentă în România, a spus: «Cu toată dragostea față de România, dacă nu rezolvați problema energetică, nu avem ce să facem, pentru că noi avem alte posibilități. Ne ducem în Maroc, în Turcia»”, a afirmat Daniel Dăianu.

Economistul a avertizat că astfel de situații nu sunt izolate și că marile companii își pot reloca relativ ușor activitățile atunci când condițiile economice nu mai sunt competitive.

„Să știți că nu este un caz izolat. Companiile mari așa judecă și se mută ușor. Dacă nu reușim să gestionăm aceste probleme, printre care și chestiunea energetică, vom pierde”, a declarat acesta.

Dăianu a precizat că nu are soluții punctuale pentru toate aceste dificultăți, însă a subliniat rolul ministerelor în folosirea fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii și creșterea competitivității economiei românești.

„Eu nu am răspunsuri. Ministerele trebuie să gândească cum utilizăm banii europeni pentru a ajuta infrastructura, pentru a ne crește competitivitatea”, a spus președintele Consiliului Fiscal.

România are un peisaj industrial mai divers decât Grecia, dar își administrează prost activele

În continuarea comparației cu alte economii din regiune, Daniel Dăianu a arătat că problemele structurale nu sunt specifice României, însă a avertizat împotriva idealizării altor țări, inclusiv a Greciei.

„Ai o economie duală. Nu numai România se confruntă cu această stare, ci și alte țări, că s-a vorbit despre Balcani și Grecia”, a afirmat acesta.

Economistul a cerut o abordare moderată în evaluarea performanțelor economice ale Greciei și a subliniat că, în ceea ce privește diversitatea industrială, România are avantaje.

„Acum, haideți să fim totuși moderați, să nu ne gândim că Grecia excelează în toate domeniile. Dacă te uiți la peisajul industrial, să nu considerăm că Grecia este superioară României. Nu”, a declarat Dăianu.

În opinia sa, una dintre problemele fundamentale ale României nu este lipsa resurselor, ci incapacitatea de a le administra eficient. Acesta a susținut că țara dispune de un peisaj industrial mai divers și de resurse importante, inclusiv terenuri agricole, însă rezultatele sunt afectate de gestionarea deficitară a activelor.

„Noi nu ne administrăm bine activele. Acesta este necazul României. Dar, din punctul de vedere al diversității, România are un peisaj industrial mai divers”, a explicat președintele Consiliului Fiscal.

El a adăugat că, având în vedere suprafața și resursele agricole ale țării, România ar trebui să înregistreze rezultate mai bune, iar deficitul de administrare este o problemă mai importantă decât lipsa forței de muncă.

„Deși, la pământurile pe care le are România, noi ar trebui să avem o situație mult mai bună. Avem un deficit de administrare a activelor, nu neapărat al forței de muncă”, a afirmat Dăianu.

Deficitele bugetare și problemele de administrare afectează economia

Președintele Consiliului Fiscal a criticat atât modul în care guvernele au gestionat finanțele publice, cât și situația unor întreprinderi care nu reușesc să supraviețuiască. În opinia sa, problemele de administrare se regăsesc atât la nivel macroeconomic, prin deficitele bugetare ridicate, cât și la nivelul companiilor.

„Se vede și la nivel macro, prin faptul că guvernele, prin prestația lamentabilă, au condus la deficite foarte mari, dar și la nivelul unor întreprinderi, printre care unele nu mai supraviețuiesc”, a declarat economistul.

Dăianu a criticat și practicile unor companii preocupate de evitarea obligațiilor fiscale, precizând că asemenea fenomene nu sunt întâlnite exclusiv în România, dar că efectele lor sunt resimțite puternic la nivel național.

„Ce să mai vorbim despre strategii? Unele nu mai supraviețuiesc, dar sunt și unele care sunt preocupate doar de cum să practice evaziunea fiscală. Nu se întâmplă numai în România, dar pe noi ne doare mai mult”, a afirmat acesta.

Referindu-se la corupție, economistul a remarcat că fenomenul există și în Grecia, dar a respins ideea că România ar trebui privită drept o excepție negativă în regiune. În schimb, el a criticat prestația guvernelor românești, pe care le consideră responsabile pentru adâncirea dificultăților economice.

„Corupția, care este foarte mare, există și în Grecia. Dar, domnule, România nu este oaia neagră. Guvernele României, într-adevăr, pot să fie băgate în această categorie de oaie neagră, pentru că ne-au băgat aproape în șanț”, a declarat Daniel Dăianu.

În ciuda criticilor, președintele Consiliului Fiscal s-a arătat încrezător că România poate depăși actuala situație, folosind o comparație sugestivă pentru a descrie posibilitatea redresării.

„Și din șanț poți să scoți și o căruță, și o mașină, și o economie. Și vom ieși”, a afirmat acesta.

În final, Dăianu a făcut apel la depășirea blocajului politic și la concentrarea asupra măsurilor necesare pentru redresarea economiei, subliniind importanța perseverenței și a implicării antreprenorilor.

„Să treacă acest guvern și, pe urmă, să avem râvnă, stăruință și răbdare ca să ieșim la liman. Și să mizăm pe mințile antreprenorilor”, a concluzionat Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, la evenimentul The Future is Now 2026, organizat de Adevărul.

Bomba socială

Sergiu Neguț, președintele Romanian Business Leaders, avertizează că încetinirea economiei, reducerea investițiilor și creșterea incertitudinii afectează mediul de afaceri și perspectivele de dezvoltare ale României. În cadrul evenimentului The Future is Now 2026, organizat de Adevărul, acesta a atras atenția asupra nivelului ridicat al deficitului bugetar, a riscurilor pentru investițiile private și a dificultăților cu care se confruntă tinerii în accesul pe piața muncii, într-un context în care inteligența artificială începe să înlocuiască inclusiv activități realizate de angajați aflați la început de carieră.

„Ce țară mișto avem! Pe vremea mea, dacă nu ploua vara, nu se făcea porumbul și cam acela era impactul asupra economiei. Și impactul era mare, pentru că ponderea agriculturii în economie era mare”, a afirmat Sergiu Neguț, făcând o comparație între vulnerabilitățile economiei din trecut și provocările actuale.

Președintele Romanian Business Leaders a explicat că organizația pe care o reprezintă reunește aproximativ 700 de antreprenori și că perspectiva mediului de afaceri independent de stat este una orientată spre dezvoltarea pe termen lung a economiei și societății românești.

„Mă uitam la toată povestea în care suntem acum, din punct de vedere macroeconomic, și la situația în care ne aflăm noi, cei din Romanian Business Leaders. Suntem vreo 700 de antreprenori membri și, cumva, suntem dintre aceia, oamenii de afaceri. Cu asta ne ocupăm”, a declarat acesta.

Neguț a identificat trei categorii de actori în mediul de afaceri: reprezentanții multinaționalelor, interesați de creșterea și dezvoltarea afacerilor pe care le coordonează, companiile de stat sau cele dependente de resurse publice și antreprenorii care își desfășoară activitatea fără legături directe cu statul.

„Sunt cam trei categorii: oamenii din multinaționale, care au interesul ca businessul lor de acasă să crească și să se dezvolte și fac tot ce se poate pentru asta, businessurile de stat sau dependente de surse de stat și noi, ceilalți, care avem businessuri fără legătură cu statul”, a explicat președintele Romanian Business Leaders.

Acesta a subliniat că preocuparea antreprenorilor pe care îi reprezintă nu se limitează la evoluțiile economice imediate, ci vizează felul în care va arăta România peste unul sau două decenii și condițiile pe care societatea le va oferi generațiilor viitoare.

„Ne uităm preponderent la cum va arăta economia peste 10-20 de ani și cum va arăta societatea peste 10-20 de ani, ca să avem o Românie în care copiii noștri să-și dorească să trăiască”, a afirmat Sergiu Neguț.

În acest context, el a criticat menținerea unui deficit bugetar nesustenabil, argumentând că împrumuturile contractate în prezent transferă costurile către generațiile viitoare. În opinia sa, declarațiile populiste și măsurile care presupun cheltuieli suplimentare riscă să agraveze această problemă.

„În fiecare zi în care menținem un deficit nesustenabil înseamnă că luăm niște datorii extrem de scumpe, pe care nu o să le plătim noi, ci o să le plătească ei. Și nu este corect față de copiii noștri”, a declarat acesta.

Neguț a avertizat și asupra consecințelor declarațiilor populiste, care pot genera presiuni suplimentare asupra finanțelor publice. „Orice declarație populistă facem riscă să însemne și mai mulți bani pe care îi luăm din pușculița copiilor noștri”, a spus el.

Incertitudinea economică îi determină pe antreprenori să păstreze bani în loc să investească

Președintele Romanian Business Leaders a explicat că finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), reducerea volumului investițiilor și creșterea riscului perceput de investitori pot avea efecte directe asupra deciziilor companiilor. Într-un asemenea context, antreprenorii devin mai prudenți și preferă să păstreze resurse financiare pentru situații dificile, în loc să le direcționeze către proiecte noi.

„Ne uităm la situația de acum cu foarte mare îngrijorare, pentru că, dacă te uiți la ce se întâmplă în economie ca urmare a finalizării PNRR, a reducerii volumului de investiții, a creșterii riscului perceput de țară și a primei de risc, asta înseamnă pentru antreprenori exact ce spunea domnul Dăianu: «Domnule, s-ar putea să avem nevoie de bani albi pentru zile negre»”, a afirmat Neguț.

El a explicat că, în condițiile creșterii riscului economic, companiile trebuie să se asigure că dispun de suficiente resurse pentru a face față unor eventuale dificultăți de finanțare. Astfel, banii care ar putea fi investiți sunt păstrați ca rezervă, deoarece accesul la creditare poate deveni mai dificil dacă situația economică se deteriorează.

„Înseamnă că o mare parte din resurse, în loc să fie investite, sunt mai degrabă păstrate, pentru că, dacă lucrurile merg prost, nu o să te crediteze nimeni. Trebuie să ai o plasă de siguranță”, a explicat acesta.

Această prudență se reflectă în deciziile privind proiectele pe termen lung, în special în cazul investițiilor ale căror rezultate sunt așteptate peste mai mulți ani.

„Și apare acest comportament: am destulă certitudine ca să mă angajez într-o investiție din care să livrez ceva peste cinci ani? Pot peste doi ani? Depinde”, a spus Neguț.

Potrivit acestuia, comportamentul antreprenorilor este previzibil în condițiile actuale: atunci când incertitudinea crește, companiile investesc mai puțin și păstrează mai mulți bani, ceea ce încetinește activitatea economică.

„Genul acesta de comportament este perfect predictibil. Pe logica asta, este evident că economia investește mai puțin și păstrează mai mult. Încetinește”, a declarat președintele Romanian Business Leaders.

În plus, creșterea primei de risc face ca titlurile de stat să devină mai atractive în raport cu investițiile private, care presupun riscuri mai mari. Neguț a explicat că un randament de 7% oferit de stat poate descuraja antreprenorii să investească în proiecte care ar putea aduce un câștig de 11%, dar implică incertitudini semnificative.

„Mai mult, dacă percepția de risc asupra economiei crește și prima de risc crește, atunci titlurile de trezorerie devin mai atrăgătoare în raport cu investițiile riscante. Dacă statul ne dă 7% pe an, este mult. De ce să mă chinui să obțin 11%, cu risc? Și atunci economia încetinește și mai mult”, a afirmat acesta.

Neguț a descris într-o manieră critică efectele acestei evoluții asupra economiei, făcând referire la creșterea economică negativă și la deteriorarea pieței muncii.

„Economia încetinește, avem creștere economică negativă, șomajul crește spectaculos. E foarte frumos ce se întâmplă!”, a declarat acesta.

Aproape 30% dintre tinerii de până în 24 de ani nu sunt nici la muncă, nici la școală

Una dintre cele mai grave probleme semnalate de Sergiu Neguț este situația tinerilor care nu reușesc să intre pe piața muncii și nici nu urmează o formă de educație sau pregătire profesională. Acesta a afirmat că România se confruntă cu cel mai ridicat nivel de neocupare a tinerilor din Europa, indicând că aproape 30% dintre cei cu vârste de până la 24 de ani se află în această situație.

„Avem cel mai ridicat nivel de neocupare a tinerilor din Europa. Aproape 30% dintre tinerii de până în 24 de ani sunt neocupați, nu sunt nici la școală, nici la muncă, în contextul în care alte țări care stau prost sunt pe la 20%”, a declarat președintele Romanian Business Leaders.

În opinia sa, lipsa oportunităților de angajare contribuie la dezangajarea tinerilor față de societate și la acumularea frustrărilor. Neguț a avertizat că aceștia riscă să se îndepărteze de viața socială și să ajungă să se manifeste public doar prin contestarea situației existente.

„Și atunci, în situația asta, avem foarte mulți tineri care nu au acces la muncă și te miri că sunt blazați și că nu participă la viața societății. Iar dacă participă la viața societății, o fac doar contestând ceea ce se întâmplă”, a afirmat acesta.

Problema este amplificată, în opinia sa, de schimbările tehnologice și de utilizarea inteligenței artificiale, care începe să preia sarcini realizate în mod tradițional de angajații aflați la început de carieră. Neguț a subliniat că este pentru prima dată când o tehnologie atât de puternică poate înlocui munca unor juniori cu o pregătire educațională solidă.

„Valul de transformare indus de inteligența artificială este un val foarte, foarte interesant. Este prima dată când avem o tehnologie atât de puternică, încât poate înlocui munca juniorilor bine educați”, a declarat el.

Acesta a explicat că fenomenul nu este neapărat rezultatul unei crize economice globale care să determine companiile să facă disponibilizări masive. În schimb, multe firme aleg să nu mai angajeze personal nou și să obțină eficiență prin utilizarea tehnologiei.

„Economia la nivel global nu merge atât de prost încât să avem vreo criză care să ducă la creșterea șomajului. Majoritatea firmelor, în momentul acesta, spun: «Hai că nu mai facem angajări și de acolo extragem niște eficiențe, în loc să facem concedieri»”, a explicat Neguț.

Potrivit acestuia, tot mai multe companii analizează în structurile de conducere posibilitatea de a automatiza activitățile care ar fi fost atribuite în mod normal angajaților juniori.

„Nu mai deschidem joburi de juniori, pentru că toate companiile discută în boarduri despre cum pot înlocui aceste activități cu AI-ul”, a afirmat președintele Romanian Business Leaders.

Combinația dintre numărul mare de tineri care nu sunt integrați pe piața muncii, creșterea șomajului și dificultatea absolvenților de a-și găsi un loc de muncă reprezintă, în opinia sa, un risc major pentru societate.

„Populație neocupată, 30% dintre tineri, șomaj masiv în creștere, incapacitatea de a-și găsi de muncă după o facultate. Este o bombă socială. Trebuie să facem ceva în direcția asta”, a avertizat Sergiu Neguț.

Industria IT, sub presiunea inteligenței artificiale și a concurenței internaționale

Președintele Romanian Business Leaders a atras atenția și asupra evoluției industriei tehnologice din România, care a reprezentat unul dintre motoarele importante ale creșterii economice, dar care se confruntă acum cu noi presiuni competitive.

„Noi ne mișcăm foarte încet. De ce? Industria de tehnologie, industria IT din România a mers excepțional de bine până acum doi ani. A fost unul dintre motoarele principale de creștere a economiei”, a declarat acesta.

Neguț a explicat că modelul de dezvoltare al economiei românești s-a bazat în mare măsură pe forța de muncă, prin trecerea de la activități mai puțin sofisticate și mai slab remunerate către sectoare cu valoare adăugată mai mare.

„Economia românească nu crește pe capital, crește pe muncă. Și atunci, modul în care a crescut a fost prin înlocuirea muncii mai puțin sofisticate și mai prost plătite, din industria textilă, cu muncă având o valoare adăugată mai mare”, a explicat el.

Această transformare a permis României să formeze specialiști bine pregătiți și să devină o piață importantă pentru activitățile tehnologice.

„Am creat o forță de muncă spectaculos de bine pregătită și am transformat România într-o bază de putere din punct de vedere tehnologic. A funcționat foarte, foarte bine”, a afirmat Neguț.

În prezent, însă, presiunea generată de dezvoltarea inteligenței artificiale și de competiția dintre Statele Unite și China determină Europa să susțină mai activ industria tehnologică. În același timp, România a ajuns să elimine facilitățile fiscale acordate acestui sector, ceea ce, în opinia sa, a accentuat presiunea concurențială asupra companiilor locale.

„Câtă vreme, sub presiunea evoluției AI și a efortului de a ține cât de cât pasul cu China și SUA, Europa a devenit mult mai intențională în susținerea acestei industrii, România, care, întâmplător, din punct de vedere macroeconomic, era în perioada în care trebuia să taie toate facilitățile fiscale pentru industria respectivă, s-a trezit sub o presiune competitivă foarte mare”, a declarat președintele Romanian Business Leaders.

Neguț a subliniat că România concurează cu alte economii europene pentru investiții și pentru dezvoltarea industriei tehnologice, menționând Grecia și Italia ca exemple relevante.

„România este într-un spațiu competitiv în care suntem în competiție cu Grecia, cu Italia”, a afirmat acesta.

În opinia sa, Grecia reprezintă un reper important de comparație, deoarece, în trecut, nu era considerată o piață semnificativă pentru industria IT, însă situația s-a schimbat în ceea ce privește dezvoltarea startupurilor tehnologice.

„Comparația cea mai relevantă pentru mine este Grecia, pentru că aceștia nu aveau industrie IT. Din punct de vedere tehnologic, Grecia nu exista pe hartă în IT”, a declarat Neguț.

Acesta a susținut că ritmul de dezvoltare și finanțare a startupurilor tehnologice din Grecia depășește nivelul înregistrat în România.

„Formarea de startupuri de tehnologie în Grecia este mult mai agresivă și finanțată dublu față de România”, a concluzionat Sergiu Neguț, președintele Romanian Business Leaders, în cadrul evenimentului The Future is Now 2026, organizat de Adevărul.

Cristian Bușoi: Prețurile mari la energie pun presiune pe industrie 

Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, avertizează că prelungirea crizei politice și eventualele alegeri anticipate pot genera consecințe suplimentare, într-un context economic și energetic deja dificil. În cadrul evenimentului The Future is Now 2026, organizat de Adevărul, oficialul a vorbit despre creșterea prețurilor la gaze naturale, presiunea asupra industriei și riscurile pe care scumpirea energiei le generează pentru inflație și puterea de cumpărare.

„Situația generală este îngrijorătoare și este nevoie să ne regăsim o direcție, pentru că orice prelungire a interimatului și orice adâncire într-o zonă precum cea a alegerilor anticipate generează anumite consecințe. Eu reprezint aici Ministerul Energiei, nu partidul politic din care fac parte”, a declarat Cristian Bușoi.

Oficialul a vorbit și despre situația producției de energie, în contextul secetei prelungite și al precipitațiilor recente. Acesta a precizat că, foarte devreme în dimineața zilei evenimentului, după ploile din timpul nopții, a luat legătura cu directorul Nuclearelectrica. Bușoi a arătat că este posibil ca evoluția să intre pe un trend ascendent, însă nivelul era încă departe de minimul necesar pentru pornirea unuia sau a ambelor reactoare.

În ceea ce privește evoluția prețurilor la energie, secretarul de stat a avertizat că scumpirile se vor reflecta și în tarife, estimând o creștere moderată. El a precizat că instituțiile urmăresc cu atenție piața, pentru a preveni eventualele tentative de a profita de actuala situație.

„Sunt prețuri semnificativ mai mari și toate aceste lucruri se vor transfera într-o creștere moderată a tarifelor. Toate instituțiile se uită cu atenție la piață, pentru a nu se profita de această situație”, a afirmat Bușoi.

Potrivit acestuia, presiunea este deja foarte mare asupra furnizorilor și a marilor consumatori, în condițiile în care prețurile gazelor naturale au ajuns la niveluri record, pe fondul unui context european dificil.

„Deja există o presiune foarte mare pe furnizori și pe marii consumatori. Avem prețuri record la gazele naturale, într-un context european foarte dificil, de 2,5 ori mai mari decât în toamna anului 2025. Suntem acum la 80 de euro, din pricina blocării Strâmtorii Ormuz”, a declarat secretarul de stat.

Bușoi a subliniat că scumpirile pot avea efecte semnificative inclusiv asupra gospodăriilor cu venituri medii, însă cele mai mari dificultăți sunt resimțite de industrie și de marii consumatori de gaze naturale, unde posibilitățile de intervenție sunt mai limitate.

„Chiar și pentru cei cu venituri medii, o creștere de 20% se simte. În opinia mea, cel mai mare efect, acolo unde avem puține soluții de intervenție, este asupra industriei, asupra marilor consumatori de gaze naturale. Populația este protejată de prețul reglementat”, a explicat acesta.

Oficialul a atras atenția că majorarea costurilor de producție se poate transmite în prețurile produselor finite, cu efecte directe asupra inflației și a puterii de cumpărare.

„Orice scumpire a unor produse finite generează inflație, generează deteriorarea puterii de cumpărare”, a afirmat Cristian Bușoi.

Secretarul de stat a evidențiat, totodată, că prețurile ridicate la energie reprezintă una dintre problemele majore de competitivitate ale Uniunii Europene, făcând referire la concluziile formulate de Mario Draghi, fost prim-ministru al Italiei și fost guvernator al Băncii Centrale Europene.

„Din păcate, una dintre marile probleme de competitivitate ale Uniunii Europene, și o spune Mario Draghi, fostul prim-ministru al Italiei, fostul guvernator al Băncii Centrale Europene, cu care am avut prilejul să am un dialog, o discuție foarte interesantă la Strasbourg, este reprezentată de prețurile mari la energie”, a declarat Bușoi.

Acesta a explicat că raportul lui Mario Draghi identifică prețurile ridicate la electricitate drept una dintre principalele vulnerabilități ale economiei europene, în condițiile în care acestea sunt semnificativ mai mari decât în Statele Unite și China.

„În acest raport, prețurile mari la energie, la electricitate, sunt identificate drept una dintre marile probleme de competitivitate ale Uniunii Europene. Sunt mult mai mari decât cele din SUA sau din China”, a punctat secretarul de stat.

În final, Cristian Bușoi a făcut legătura între dependența de importurile de energie, obiectivele Pactului Verde european și costurile investițiilor necesare pentru tranziția energetică. Deși Green Deal ar trebui să genereze beneficii economice, investițiile inițiale presupun cheltuieli care trebuie amortizate și recuperate, contribuind la presiunile actuale asupra costurilor.

„Și, ținând cont că importăm mare parte din energie, dar și de Pactul Verde, Green Deal, care ar trebui să aducă unele beneficii economice, dar care, la început, presupune niște investiții ce trebuie amortizate, recuperate, se generează situația pe care o vedem. Ceea ce, în mod clar, nu este deloc în regulă”, a concluzionat Cristian Bușoi, la evenimentul The Future is Now 2026, organizat de Adevărul.

Daniel Dăianu: România nu va da faliment

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, avertizează că prelungirea crizei politice va îngreuna situația economică și socială a României și se pronunță împotriva organizării alegerilor anticipate. Declarațiile au fost făcute în cadrul evenimentului The Future is Now 2026, organizat de Adevărul.

„Contextul internațional nu este favorabil României. Eu sunt împotriva alegerilor anticipate. Am prelungi o criză politică ce deja istovește economia și societatea. Ar trebui să avem un guvern care, în continuare, să rețină un anumit ritm”, a declarat Daniel Dăianu.

Președintele Consiliului Fiscal a subliniat că România nu se îndreaptă spre faliment, însă efectele instabilității politice se vor resimți în viața de zi cu zi a populației.

„România nu va da faliment. Ne va fi viața însă mult mai grea cu prelungirea crizei politice”, a afirmat acesta, exprimându-și totodată speranța că premierul desemnat și guvernul propus vor reuși să treacă de etapa formării și să asigure continuitatea guvernării.

Dăianu: „Trebuie să terminăm această nebunie politică”

În opinia economistului, România trebuie să depășească actualul blocaj politic și să se concentreze asupra problemelor urgente, în loc să prelungească disputele privind responsabilitatea pentru situația creată.

„Trebuie să terminăm această nebunie. De fapt, e o nebunie politică, fără a atribui vinovății aici, pentru că nu e treaba noastră. Există tentația de a intra în istorie, facem săpături: cine e vinovat? Țara trebuie să-și rezolve această chestiune acum. Istoria va consemna”, a declarat președintele Consiliului Fiscal.

Mesajul său vine într-un context internațional pe care îl descrie drept nefavorabil și în care capacitatea autorităților de a asigura stabilitate și continuitate devine esențială pentru economie.

Transformarea economiei, o provocare mai dificilă pentru o țară decât pentru o corporație

În intervenția sa de la The Future is Now 2026, Daniel Dăianu a vorbit și despre dificultatea transformărilor economice, subliniind că schimbările la nivelul unei țări sunt mult mai complicate decât procesele de reorganizare din mediul corporatist.

„Transformarea e un cuvânt prețios și pretențios. Transformările pot să fie ordonate sau dezordonate. În general, corporațiile bine administrate pot să se transforme cu costuri acceptabile”, a explicat acesta.

Dăianu a amintit de lucrarea despre reinginerizarea corporațiilor semnată de James Champy și Michael Hammer, publicată în urmă cu aproximativ trei decenii, pentru a evidenția faptul că organizațiile economice au trecut și în trecut prin perioade dificile de adaptare.

În cazul unei țări, însă, transformarea presupune provocări suplimentare, indiferent dacă este realizată prin politici industriale sau prin alte măsuri economice. În plus, economia globală este afectată de factori care pot produce perturbări și fracturi majore.

Inteligența artificială și datoriile publice, presiuni asupra economiei globale

Printre factorii care pot schimba radical evoluția economiilor lumii, președintele Consiliului Fiscal a indicat inteligența artificială, despre care a spus că reprezintă unul dintre cele mai importante elemente în încercarea de a anticipa viitorul economic.

„Avem inteligența artificială, care este poate cel mai obsedant element în încercarea de a vedea ce se întâmplă cu economiile lumii și ce se întâmplă în viitor. Pentru că ea aduce și beneficii, dar poate să producă mari șocuri”, a afirmat Daniel Dăianu.

Acesta a atras atenția și asupra dificultăților tot mai mari legate de administrarea datoriilor publice, făcând referire la un raport al Fondului Monetar Internațional privind datoriile publice din economiile dezvoltate.

În acest context, România trebuie să gestioneze atât presiunile externe, cât și propriile vulnerabilități, iar prelungirea incertitudinii politice riscă să complice și mai mult eforturile de stabilizare economică.

Știrea inițială

Evenimentul se desfășoară între orele 09:00 și 15:00, la Sheraton Bucharest Hotel, sub tema „Noua economie se construiește astăzi”. Pe agenda conferinței se află competitivitatea economiei românești, investițiile, energia, industria de apărare, infrastructura și transporturile, precum și impactul inteligenței artificiale asupra companiilor și pieței muncii.

Cine sunt invitații la The Future is Now 2026

Printre speakerii confirmați se numără Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, și Daniela Gianina Lazanu, secretar de stat și coordonator al Industriei de Apărare, Aeronautice și Navale în Ministerul Economiei.

La dezbateri vor participa și George Scutaru, CEO al New Strategy Center, Călin Alexandru Ur, director al ELI-NP Măgurele, Ionuț Ciurea, director al Asociației Pro Infrastructura, Sergiu Neguț, președintele Romanian Business Leaders, și Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

Discuțiile vor reuni perspective din administrația publică, mediul privat și organizațiile care urmăresc dezvoltarea proiectelor strategice ale României.

Investițiile, energia și industria de apărare, printre temele conferinței

Prima dezbatere, intitulată „Noua economie și locul României în competiția globală”, va aborda capacitatea țării de a atrage investiții și de a-și consolida competitivitatea într-un context internațional în schimbare.

Relocarea capacităților de producție, competiția pentru capital și reorganizarea lanțurilor de aprovizionare se numără printre subiectele care vor fi analizate în cadrul panelului. Discuțiile vor viza oportunitățile pe care România le poate valorifica pentru a atrage noi proiecte și pentru a-și consolida poziția în economia europeană.

Un alt panel va fi dedicat apărării, energiei și reconstrucției Ucrainei. Vor fi analizate investițiile necesare în aceste domenii și oportunitățile pe care proiectele strategice le pot crea pentru companiile românești.

Infrastructura și transporturile, în centrul discuțiilor

Dezvoltarea infrastructurii și a transporturilor reprezintă o altă temă majoră a conferinței. Participanții vor discuta despre proiectele aflate în derulare, conectivitatea dintre regiuni, logistică și rolul investițiilor în infrastructură pentru dezvoltarea economică.

Transporturile și lanțurile de aprovizionare influențează costurile companiilor și capacitatea acestora de a ajunge pe piețe noi. În acest context, dezvoltarea infrastructurii este relevantă atât pentru atragerea investițiilor, cât și pentru competitivitatea economiei românești.

Ultimul panel, „Economia viitorului”, va aborda efectele inteligenței artificiale, automatizării și digitalizării asupra activității companiilor și a pieței muncii. la aceste discuții vor participa: Călin Alexandru Ur, director ELI-NP Măgurele; Ionuț Valentin Sas, Senior Vice President Finance, UiPath; Cătălin Aurel Giulescu, președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR).

Discuțiile vor viza și rolul educației, cercetării și inovării în dezvoltarea noilor tehnologii. Una dintre mizele centrale este transformarea progresului tehnologic în creșterea productivității, dezvoltarea afacerilor și crearea unor locuri de muncă competitive.

Sursă: Adevărul.ro

Sursa textului original: Cât de pregătită este România pentru provocările viitorului. Mizele din energie, infrastructură și apărare, discutate la The Future is Now 2026