Creșterea prețurilor la energia electrică, forță de muncă și materii prime, care sunt produse fundamentale pentru industrii, este o încercare deosebit de dificilă pentru companiile din România, iar pentru cel puțin 20% dintre acestea va fi o adevărată performanță să supraviețuiască, potrivit profesorului universitar Ovidiu Nicolescu, președinte de onoare al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

Nicolescu a precizat, citând un sondaj al CNIPMMR, că 40% dintre firme vor crește prețul produselor pe care le comercializează, din cauza faptului că au resimțit creșteri semnificative în costurile industriei pe care o practică.

Esența negativă a acestei crize produse de pandemie, după reluarea fluxurilor normale de vânzări și aprovizionări este chiar mărirea costurilor, despre care se discută insuficient, în viziunea lui Ovidiu Nicolescu.

„Dacă o țară nu își ține costurile la nivel scăzut, atunci dezvoltarea sa nu poate fi performantă, iar dacă vorbim de o întreprindere, falimentul sau reducerea activității sunt foarte probabile”, a declarat acesta.

Citește și: Florin Jianu, CNIPMMR, despre creșterea salariului minim: Nu este suficient să ajungă 200 de lei în buzunarul românilor

Una dintre concluziile sondajului CNIPMMR este că 98% dintre antreprenori susțin că măririle de costuri din economie se resimt asupra activității lor.

„Am fost șocat, ca profesor de economie, de răspunsurile acestor antreprenori. Peste 70% au afirmat că le-au crescut costurile cu 10-30%. Este o situație foarte gravă. Aproape 20% dintre afaceri au creșteri de prețuri de peste 30%. Pentru aceste firme supraviețuirea ar fi o adevărată performanță, la o creștere atât de mare”, a transmis Nicolescu.

Problema costurilor este una cu un mare impact economic. Firmele cărora le-au crescut prețurile masiv la producție și care vor crește la rândul lor prețurile vor afecta sustenabilitatea economiei României.

„O să avem probleme cu PIB-ul și cu locurile de muncă dacă Guvernul nu intervine prin măsuri stimulative, adică atragerea banilor europeni și stoparea costurilor energetice care au crescut fără justificare”, a arătat economistul.

Ce poate face statul pentru a ajuta economia în ansamblu în privința prețurilor crescute

Statul poate interveni asupra costurilor energetice mărite fie prin plafonarea prețurilor sau/și prin impozitarea profiturilor excesive ale firmelor care se ocupă de energie. Este primul lucru care se poate face rapid, există precedente, au fost acceptate de Uniunea Europeană, potrivit economistului.

Citește și: Ajunsă la 5%, inflația crește cu viteza bulgărelui de zăpadă. BNR recunoaște că românul de rând este cel mai afectat, dar nu este sigură că scumpirile pot fi oprite

Energia electrică s-a scumpit cu 25% și gazele cu 20% față de luna iulie a anului trecut, alături de alte majorări semnificative de prețuri în zona produselor și a serviciilor, ceea ce a dus la o urcare a inflației până la pragul de 5%, potrivit ultimelor date puse la dispoziție de Institutului Național de Statistică (INS) al României.

Chinezii au invadat piețele americană și europeană, cu un singur secret economic: au costuri mai mici decât alții, și în economie dacă ai costuri mai mici ca firmă reziști pe piață. Totodată, o țară care are costuri mai mici se dezvoltă, are venituri, are performanță

Ovidiu Nicolescu, președinte de onoare, CNIPMM

40% dintre firme vor urca și ele prețurile cu 10-30%

Impactul acestor creșteri asupra firmelor va genera alte creșteri, pentru că 40% dintre firme vor urca și ele prețurile cu 10-30%. În aceste condiții inflația va crește mult și puterea de cumpărare o să slăbească, a transmis Nicolescu, comentând sondajul CNIPMMR.

„Sursele principale de creștere sunt, în viziunea antreprenorilor: materia primă, energia electrică și forța de muncă. Astfel cele mai importante resurse care stau în spatele oricărei producții s-au scumpit în cazul a peste 65% dintre firme. Sunt niște creșteri fantastice. Au crescut și prețurile serviciilor de suport la șase din 10 firme și a crescut și costul gazului natural care probabil va continua să urce”, a mai arătat Ovidiu Nicolescu.

Circa 70% dintre antreprenori din România nu vor mai face investiții sau le vor reduce

Potrivit sondajului CNIPMMR, 70% dintre întreprinzători afirmă că nu vor mai face investiții sau că le vor reduce. De asemenea, 30% dintre antreprenori afirmă că își vor restrânge activitatea pentru a supraviețui.

„Este de neimaginat pentru economie priveliștea pe care ne-o pune în față această dezvăluire, a faptului că 70% dintre firme nu or să se mai dezvolte”, spune Nicolescu.

Tot 30% dintre antreprenori susțin că vor tăia din cheltuielile cu resursele umane și cu pregătirea angajaților, precum și că vor amâna cumpărarea de programe de digitalizare.

„Știți ce problemă are România cu resursa umană, care a fost până acum una dintre cele mai mari dificultăți. Nivelul pregătirii forței de muncă în România este mult mai mic decât în străinătate. În plus, o treime dintre firme vor reduce cheltuielile de instruire”, s-a plâns economistul.

Citeste si:

    Cel puțin 30.000 de firme din țară se vor închide în perioada următoare

    Faptul că 6% dintre antreprenorii respondenți la sondaj au afirmat că își vor închide firmele înseamnă că cel puțin 30.000 de firme se vor închide în perioada următoare, în contextul în care România are jumătate de milion de firme, a transmis Nicolescu. El a adăugat că în urma modificărilor legislative privind condițiile de încadrare a companiilor este greu de estimat numărul real al acestora, și că să se închidă atâtea firme este „un lucru grav”.

    Soluțiile cele mai importante în situația sunt cele ale fondurilor europene în viziunea antreprenorilor care au răspuns sondajului CNIPMMR. „Este un lucru natural, pentru că România nu a mai avut alocate niciodată aproape 80 de miliarde de euro”, potrivit lui Nicolescu.

    Citeste si:

      Aproximativ 70% dintre antreprenori cer demararea urgentă a fondurilor europene pe 2021-2027 (cadrul multianual), care în alte țări a demarat deja. Conform sondajului, 68% cer alocarea de fonduri din programul PNNR, a explicat expertul în economie.

      El a adăugat că managerii mai cer investiții în infrastructură, pentru că asta înseamnă piață pentru afaceri. Totodată, se cere și deblocarea Măsurii 3 (granturi pentru investiții), și se are în vedere și rezolvarea problemei din segmentul Energie din partea statului de către mare parte dintre antreprenori.

      Sursa foto: Shutterstock

      Abonează-te pe

      Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

      Despre autor
      Filip Bodoc
      Filip este preocupat de feluritele tipuri de limbaj și de modul în care acestea însoțesc și determină legăturile indivizilor și ale comunităților și obișnuiește să își finalizeze observațiile scriind. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București și specializat pe Relații Internaționale, el consideră că instituțiile de pe teritoriul unui stat – și mai cu seamă cele economice – sunt într-o strânsă întrepătrundere cu...

      Te-ar putea interesa și:



      Mai multe articole din secțiunea Economie »


      Setari Cookie-uri