Ultimele rapoarte ale Băncii Naționale a României (BNR), girate de specialiști de calibru ai țării, precum economiștii Mugur Isărescu și Daniel Dăianu (Consiliul Fiscal), trag un semnal de alarmă cu privire la creșterea galopantă a inflației. În plus, economiștii băncii centrale nu sunt siguri că trendul infaționist va putea fi stopat nici măcar în anul 2022, deși se urmărește acest lucru.

Din punct de vedere economic, anul 2021 a fost un an al surprizelor, atât din perspectiva creșterilor înregistrate în pofida crizei produse de pandemie, cât și din perspectiva problemelor care au apărut odată cu această revenire neașteptat de mare a Economiei românești. Una dintre marile probleme este urcarea ratei inflației, care a ajuns, deja de la mijlocul anului, la cote greu de anticipat la începutul lui 2021, atunci când Guvernul a făcut o estimare de 4,1% până la finalul anului. Însă deja din luna iunie rata inflației ajunsese la 3,94%, iar în acest moment ea se află la 5% (lucru afirmat de guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației, de la sediul BNR), crescând cu 2% peste nivelul de la începutul anului, când era la 3%. Dincolo de asta, ritmul creșterii inflației este unul alarmant de mare (peste un procent de creștere doar în ultima lună – iulie).

Pentru cetățenii care alocă aproape totul pentru mâncare și plata utilităților publice, inflația este alta (mai înaltă) decât pentru cei cu venituri mari

Monitorul zonei euro, BNR

Românul de rând resimte inflația mai rău decât cei cu bunăstare financiară

Am arătat într-un articol anterior cum creșterea inflației, de la începutul anului și până la finalul acestuia, anulează practic dobânzile la depozitele bancare de 12 luni. Însă, ținând cont de noul stadiu la care a ajuns rata inflației – 5%! – precum și de faptul că ea va continua să crească, devine obligatoriu de menționat faptul că lucrurile vor fi resimțite de populația țării mai usturător decât înseamnă pierderea banilor din dobânzi. Deși a încercat să nu iște o panică printre oameni la anunțarea noii creșteri a inflației, declarând că „nu suntem singurii” și că situația nu este una „apocaliptică”, guvernatorul BNR este totuși conștient că situația este una foarte rea și că nu este vorba doar despre niște cifre care ne pun într-un trend. Într-un alt raport recent al BNR – România. Zona Euro Monitor. O revenire economică puternică are loc, însă lupta cu pandemia continuă s-a scris limpede: „Așteptările oamenilor pot fi neîmplinite sever dacă există diferențial considerabil între rate de creștere economică și dinamica veniturilor personale, a pensiilor. Pentru cetățenii care alocă aproape totul pentru mâncare și plata utilităților publice, inflația este alta (mai înaltă) decât pentru cei cu venituri mari”.

Potrivit acestui raționament final al BNR însăși, ar fi derizoriu să ne comparăm cu state mai bogate sau mult mai bogate decât al nostru care au și ele o inflație crescută. Chiar și în țări precum Polonia (care a ajuns și ea cu inflația la 5% în luna iulie, sau Ungaria, cu o inflație de 5,3% populația de rând – deci cea mai expusă – este mai ferită decât populația României de efectele inflației, pentru că salariul mediu pe economie al acestor țări este simțitor mai mare decât cel din țara noastră. Un salariu mai mare al celorlalte țări are deci o putere de cumpărare mai mare a produselor, așa cum am arătat deja, în schimb, în cazul românesc, unde salariul are a doua cea mai slabă putere de cumpărare din UE la produse alimentare de bază, scăderea monedei în fața produselor prin urcarea inflației îl face și va continua să îl facă chiar și mai slab de atât. Lucrurile acestea se sunt cu atât mai puternic resimțite cu cât, conform Raportului asupra inflației pe august al BNR, la evoluția prezentă a ratei inflației este așteptat să contribuie în principal unele componente ale coșului de consum aflate în afara sferei de control a politicii monetare, respectiv prețurile gazelor naturale, a celor ale energiei electrice și a celor volatile ale alimentelor (LFO), care sunt produse esențiale în cotidianul cetățeanului obișnuit.

Citește și Alimentele românești, de două ori mai scumpe decât cele nemțești dacă luăm în calcul salariile. ”Fake news-ul” lui Cîțu era de fapt adevărat

O situație care riscă să nu poată fi stăvilită

Potrivit studiului BNR citat mai sus, (România. Zona Euro Monitor...), creșterea inflației este cauzată, între altele, chiar de refacerea în forță a economiei, care a generat o cerere amplă de produse, și se așteaptă să fie, într-o anumită măsură, oprită pe durata anului următor. Însă același text recunoaște că „incertitudinile” legate de inflație se vor menține la un nivel înalt în continuare. Cu alte cuvinte, BNR admite că ar putea să nu reușească să oprească acest flagel economic care îi afectează pe români nici măcar pe parcursul anului viitor.

„Impactul asupra prețurilor generat de revenirea deosebit de rapidă a cererii din economie, concomitent saltului cotațiilor la materii prime și blocajelor vizibile pe unele segmente ale lanțurilor de producție, este preconizat să se tempereze semnificativ în cursul anului 2022. Însă, trebuie, totuși, punctat că incertitudinile asociate perspectivei inflației continuă să rămână ridicate la nivel global.

De altfel, guvernatorul Băncii Naționale a mai declarat, la prezentarea amintită mai sus, că va fi un efort menținerea ratei inflației la 5,6% până la finalul anului, însă nu a spus nimic despre o certitudine în acest. Conform lui Mugur Isărescu, „creșterile din toamnă vor fi foarte mari”, deci pentru români ar fi, probabil, cel mai sigur să nu își facă iluzii în acest sens.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Filip Bodoc
Filip este preocupat de feluritele tipuri de limbaj și de modul în care acestea însoțesc și determină legăturile indivizilor și ale comunităților și obișnuiește să își finalizeze observațiile scriind. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București și specializat pe Relații Internaționale, el consideră că instituțiile de pe teritoriul unui stat – și mai cu seamă cele economice – sunt într-o strânsă întrepătrundere cu...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri