Potrivit studiului, 81,7% dintre respondenți spun că impozitarea din România este excesivă. Doar 11,2% cred contrariul, iar 7% nu știu ce să răspundă.
APSAP arată că problema nu ține doar de nivelul taxelor, ci și de felul în care românii percep raportul dintre ce plătesc și ce primesc de la stat.
„Pentru mulți români, nu mai este vorba doar despre bani, ci despre senzația că statul încasează tot mai mult pentru servicii tot mai greu de simțit în viața de zi cu zi”, spun reprezentanții APSAP, conform Agerpres.
Doar 20% dintre români cred că fiscalitatea merge într-o direcție bună
Studiul arată și o lipsă de încredere în direcția politicilor fiscale. Doar 20,2% dintre respondenți cred că politicile fiscale actuale ale României merg într-o direcție bună, în timp ce 50,6% spun că direcția este greșită. Alți 29,3% nu identifică o direcție clară.
În relația dintre stat și mediul de afaceri, percepția este la fel de critică. 71,9% dintre respondenți spun că instituțiile statului nu încurajează mediul privat și nu susțin dezvoltarea economică a țării. Doar 12,3% cred contrariul, iar 15,8% nu pot evalua clar situația, scrie Agerpres.
APSAP notează că această percepție vine după o perioadă marcată de majorarea cotei standard de TVA la 21%, scumpiri la energie și combustibil, creșterea unor costuri asociate locuirii și extinderea poverii fiscale asupra mai multor categorii de venituri.
Românii își consumă economiile
Datele studiului arată că mulți români nu mai economisesc pentru viitor, ci folosesc rezervele pentru a face față prezentului. 39,1% dintre respondenți spun că, în ultimele 12 luni, au fost nevoiți să folosească economiile strânse anterior, iar 15,1% afirmă că au rămas fără economii.
Alți 18,4% spun că veniturile și cheltuielile s-au echilibrat, adică banii se termină odată cu luna. Doar 22,5% au reușit să economisească puțin, iar 4,9% spun că economisesc mai mult decât înainte, scrie Agerpres.
Cea mai numeroasă categorie de respondenți, 25,1%, câștigă între 5.001 și 7.000 lei net lunar. 16,9% au venituri între 4.001 și 5.000 lei, 15,1% între 7.001 și 9.000 lei, 12,2% între 3.001 și 4.000 lei, iar 9,9% au sub 3.000 lei net lunar.
Puțini români văd progrese în combaterea economiei la negru
Studiul a analizat și percepția privind economia subterană. Doar 5,6% dintre respondenți cred că, în ultimii doi ani, s-au făcut progrese semnificative în combaterea economiei la negru.
29,6% spun că există unele progrese, dar lente, 34,9% consideră că situația a rămas aproximativ la fel, 21,1% cred că economia subterană este încă foarte răspândită, iar 8,8% spun că fenomenul s-a accentuat.
În privința Uniunii Europene, 44,7% dintre respondenți consideră că modificările impuse sau recomandate de UE sunt benefice pentru cetățeni și contribuie, în mare parte, la îmbunătățirea legislației și a vieții oamenilor. În schimb, 33,8% spun că unele măsuri sunt în defavoarea cetățenilor, 9% cred că legislația națională ar trebui să fie independentă de influența UE, iar 12,5% nu sunt siguri.
Studiul Centrului de Formare APSAP a fost realizat în perioada august 2025-iunie 2026, pe un eșantion de 3.308 respondenți din toate regiunile României. Participanții sunt cursanți ai Centrului de Formare APSAP, înscriși la programe de perfecționare profesională, scrie Agerpres.
