De ce sunt atât de importante fondurile din PNRR
Planul Național de Redresare și Reziliență are, în forma renegociată, o valoare totală de 21,41 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro sunt granturi și 7,84 miliarde de euro împrumuturi, conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
După autorizarea plății aferente cererii de plată nr. 4, România a încasat aproximativ 12,97 miliarde de euro, inclusiv prefinanțarea, ceea ce înseamnă un grad de absorbție de aproximativ 61%.
Ultima tranșă, în valoare de 2,25 miliarde de euro, are și un efect imediat asupra finanțelor publice. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că suma va fi schimbată în lei și va alimenta contul Trezoreriei, permițând acoperirea unor plăți scadente fără contractarea unor împrumuturi pe termen scurt și fără utilizarea rezervelor valutare.
În condițiile în care România încearcă să reducă deficitul bugetar, fondurile europene au devenit esențiale pentru finanțarea investițiilor publice. Fiecare proiect realizat din granturi europene înseamnă o presiune mai mică asupra bugetului de stat și o nevoie mai redusă de finanțare prin împrumuturi. Mai simplu spus, banii europeni sunt cel mai bun tratament pentru deficitul bugetar.
Aproape 40% din fondurile PNRR mai trebuie atrase
Deși gradul de absorbție a ajuns la aproximativ 61%, România mai are de îndeplinit o parte importantă din investițiile și reformele asumate prin PNRR.
Consultantul economic Adrian Negrescu avertizează că România mai are la dispoziție doar câteva luni pentru a îndeplini toate condițiile necesare accesării fondurilor rămase și estimează că în joc se află aproximativ 8,7 miliarde de euro.
Potrivit acestuia, după renegocierea PNRR și întârzierile acumulate în ultimii ani, provocarea nu mai este reprezentată de semnarea contractelor, ci de finalizarea proiectelor și adoptarea reformelor necesare pentru transmiterea ultimei cereri de plată, scrie Agerpres.
Ce proiecte trebuie accelerate până la finalul lui 2026
Datele publicate în tabloul de bord al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene arată că unele dintre cele mai importante investiții din PNRR sunt încă în diferite stadii de implementare.
Autostrada Moldovei (A7)
Autostrada Moldovei este unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră finanțate prin PNRR și are rolul de a conecta Moldova la rețeaua de autostrăzi a României. Mai multe loturi sunt în execuție, iar respectarea termenelor asumate va fi esențială pentru utilizarea fondurilor europene.
Modernizarea infrastructurii feroviare
Printre cele mai mari investiții se află modernizarea liniei Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor, precum și a magistralei Caransebeș – Timișoara – Arad, proiecte de peste un miliard de euro fiecare, considerate esențiale pentru integrarea rețelei feroviare românești în coridoarele europene de transport.
Digitalizarea administrației publice
Unul dintre proiectele-cheie este dezvoltarea cloudului guvernamental, investiție care ar trebui să permită interoperabilitatea sistemelor informatice ale instituțiilor publice și digitalizarea serviciilor oferite cetățenilor și companiilor.
Energie și tranziție verde
PNRR finanțează, de asemenea, investiții în producția de energie regenerabilă, eficiență energetică și proiecte incluse în capitolul RePowerEU, considerate esențiale pentru reducerea dependenței energetice și atingerea obiectivelor de decarbonizare.
Educație și sănătate
Planul include construcția și dotarea unor unități sanitare, modernizarea școlilor, dezvoltarea campusurilor pentru învățământul dual și investiții în infrastructura educațională.
Reformele pot decide plata ultimelor miliarde
Pe lângă investițiile fizice, România trebuie să finalizeze și reformele asumate prin PNRR. Adrian Negrescu atrage atenția că printre proiectele legislative rămase se află legea salarizării unitare, Codul urbanismului, legea privind incompatibilitățile, reforma funcției publice și măsurile privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire.
În opinia consultantului, întârzierea acestor reforme poate afecta accesarea fondurilor rămase din PNRR.
Până la sfârșitul anului, provocarea nu va mai fi atragerea unor noi proiecte, ci finalizarea celor deja începute și îndeplinirea jaloanelor asumate în relația cu Bruxelles.
Pentru România, miza depășește simpla absorbție a fondurilor europene. În condițiile în care investițiile publice depind tot mai mult de finanțarea europeană, fiecare proiect finalizat prin PNRR înseamnă mai puțină presiune asupra bugetului de stat și o șansă în plus ca marile lucrări de infrastructură, precum Autostrada Moldovei sau modernizarea principalelor căi ferate, să nu fie amânate sau finanțate ulterior din resurse naționale.
