Datele citate de companie, pe baza informațiilor de la Registrul Comerțului și Institutul Național de Statistică, arată că 66 de companii de impact, cu active de peste 1 milion de euro, au intrat în insolvență în T1 2026, față de 25 în aceeași perioadă din 2025, scrie Agerpres.
În total, în primul trimestru au fost înregistrate 1.829 de insolvențe, dintre care 738, adică 40%, au fost deschise doar în luna martie.
„Cel mai grav este faptul că presiunea economică a ajuns la companii mari, firme cu sute de angajați, zeci de milioane de euro în business și ecosisteme extinse de furnizori și creditori”, se arată în analiza citată de Agerpres.
Construcțiile, comerțul și transporturile rămân vulnerabile
Potrivit analizei, domeniile care continuă să apară frecvent în procedurile de insolvență sunt construcțiile, comerțul cu amănuntul și transporturile. Presiunea s-a extins însă și către comerț, energie, industrie și servicii.
„Asistăm la o adâncire a problemelor economice pe lanțurile de business, cu impact puternic în zone precum comerțul, energie, industrie și servicii. Sunt tot mai multe firme cu sute de angajați care, pe fondul problemelor economice, ajung să apeleze la soluțiile de salvare oferite de mecanismele insolvenței”, spune Ovidiu Neacșu, practician în insolvență și partener coordonator Sierra Quadrant.
O deteriorare vizibilă este semnalată și în agricultură, unde rata insolvențelor aproape s-a dublat într-un an. Companiile agricole au fost afectate de efectele climatice severe din 2024, credite mai scumpe și perturbări în lanțurile de aprovizionare, scrie Agerpres.
Industria apare, la rândul ei, pe lista sectoarelor afectate. Analiza menționează companii din industria agroalimentară, construcții metalice și prelucrarea lemnului, lovite de costuri ridicate de producție, cerere externă mai slabă, finanțare mai strictă și volatilitate pe lanțurile internaționale.
Blocajul plăților devine una dintre marile probleme
Sierra Quadrant susține că actualul val de insolvențe nu mai este explicat doar prin probleme interne ale unor firme, ci și printr-un blocaj financiar care s-a acumulat în economie.
„Blocajul financiar devine cea mai mare problemă pe lanțurile economice. Plățile se fac din ce în ce mai greu, iar întârzierile de plată se transferă din mediul de business până în cel de finanțare”, afirmă Ovidiu Neacșu, citat de Agerpres.
Analiza atrage atenția că situația este importantă pentru că în economia românească finanțarea prin credit comercial, adică plata amânată între firme, este de peste trei ori mai mare decât creditul bancar. Asta face ca întârzierile să se răspândească rapid de la o companie la alta.
Semnalele pentru următoarele luni nu sunt foarte bune, potrivit companiei. Concentrarea insolvențelor în martie sugerează că presiunea s-ar putea vedea și în trimestrul al doilea din 2026.
Băncile optează pentru executare, dar restructurarea ar fi mai viabilă
Analiza pune accent și pe rolul creditorilor, în special al băncilor, în cazul companiilor aflate în dificultate. Sierra Quadrant susține că executarea rapidă a activelor nu este întotdeauna cea mai bună soluție economică, mai ales în cazul firmelor care mai au contracte, angajați, know-how și capacitate de funcționare.
„Există companii care nu mai au nici piață, nici model de business viabil. Ele trebuie lichidate. Însă există o altă categorie, companii care păstrează produse vandabile, contracte, oameni, know-how și capacitate de funcționare, dar se sufocă într-o criză de lichiditate sau sub datorii acumulate cu scadențe prost structurate”, arată analiza.
La nivel național, sunt în derulare 354 de proceduri de concordat preventiv, potrivit datelor ONRC citate de Sierra Quadrant. Problema, susțin analiștii, este că multe companii ajung la acest mecanism prea târziu, când activele s-au depreciat, oamenii-cheie au plecat, iar contractele au început să se piardă.
Sierra Quadrant apreciază că primul trimestru din 2026 marchează o revenire la „realitatea economică brută”, după anii în care măsurile de sprijin guvernamental au amânat apariția unor probleme financiare. Pentru multe companii, următoarele luni vor arăta dacă restructurarea mai este posibilă sau dacă dificultățile se vor transforma în falimente, scrie Agerpres.
