Rata locurilor de muncă vacante în UE se situează la 2,1%
În primele trei luni din 2026, cele mai scăzute rate ale locurilor de muncă vacante în rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile date erau în România (0,6%), Polonia (0,8%), Bulgaria, Spania şi Slovacia (toate cu 0,9%), în timp ce ţările membre cu cea mai ridicată rată a locurilor de muncă vacante au fost Ţările de Jos (4%), Belgia (3,4%), Malta (3,3%) şi Austria (3,1%).
În zona euro, rata locurilor de muncă vacante a fost de 2,3% în primul trimestru din 2026, în creştere de la 2,2% în precedentele trei luni, dar în scădere de la 2,4% în perioada similară din 2025. În UE, rata locurilor de muncă vacante s-a situat în primul trimestru din 2026 la 1,8% în construcţii şi industrie şi la 2,3% în servicii.
Comparativ cu situaţia din primul trimestru din 2025, rata locurilor de muncă vacante a crescut în trei state membre, a rămas stabilă în opt şi a scăzut în 16 de ţări membre. Creşteri au fost în Malta (0,4 puncte procentuale - pp), Portugalia şi Slovenia (ambele cu 0,2 pp), cel mai semnificativ declin fiind în Belgia (minus 0,7%), Austria (minus 0,5 pp), Finlanda (minus 0,5 pp), Danemarca, Italia (ambele cu minus 0,4 pp) şi Franţa (minus 0,3 pp).
Care este situația în România, conform cifrelor INS
În ceea ce priveşte România, conform datelor publicate luna trecută de Institutul Naţional de Statistică (INS), numărul locurilor de muncă vacante existente în primul trimestru al acestui an a fost de 28.300, în scădere cu 4.300 faţă de perioada similară din 2025.
În primele trei luni din 2026, rata locurilor de muncă vacante a fost estimată la 0,55%, la fel ca în trimestrul precedent, dar în scădere cu 0,08 puncte procentuale faţă de primul trimestru din 2025.
România este printre țările unde s-a majorat mult costul mâinii de lucru
În perioada ianuarie - martie 2026, comparativ cu primul trimestru din 2025, cel mai semnificativ avans anual a fost raportat în Ungaria (16,4%), Bulgaria (13,2%), Croaţia (9,2%), Lituania (8,6%), Polonia (7,2%), Cehia (7%), Grecia (6,4%) Slovacia (5,4%), Spania (5,1%), Portugalia (5%), Luxemburg (3,9%) şi România (3,8%). Cele mai reduse creşteri au fost în Malta (1,3%), Danemarca şi Letonia (fiecare cu 2,5%).
Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuţiile sociale plătite de angajatori. La nivelul Uniunii Europene, costurile salariale au înregistrat o creştere anuală de 3,7% în primul trimestru din 2026, iar costurile non-salariale un avans anual de 3,2%.
În primul trimestru din 2026, avansul costurilor cu forţa de muncă în România a fost generat de creşterea cu 5,8% a costului orar al forţei de muncă în domeniul business, în timp ce în domeniul non-business s-a înregistrat un declin de 2,4%.
Pe sectoare ale economiei, în România costul orar cu forţa de muncă a crescut cu 7,4% în construcţii, cu 5,2% în servicii şi cu 6,2% în industrie. În UE, costul orar cu forţa de muncă a crescut cu 4,2% în construcţii, cu 3,4% în servicii şi cu 3,6% în industrie.
