Intensitatea R&D, definită drept cheltuielile R&D exprimate ca procente din PIB, a rămas stabilă în 2024 comparativ cu 2023 (2,2%). Între 2014 şi 2024, intensitatea R&D în UE a crescut cu 0,1 puncte procentuale (pp).
În intervalul 2014 - 2024, intensitatea R&D a crescut în 19 state membre UE, cel mai semnificativ avans fiind în Belgia (un pp), Grecia (0,7 pp), Estonia şi Croaţia (fiecare cu 0,6 pp), notează Agerpres.
România și Malta alocă cei mai puțini bani în cercetare și dezvoltare
Anul trecut, şase state membre UE au raportat o intensitate R&D egală sau mai mare de 3% (ţinta stabilită de Consiliul European pentru UE): Suedia (3,6%), Belgia (3,4%), Austria (3,3%), Finlanda (3,2%), Germania (3,1%) şi Danemarca (3%). În contrast, cinci ţări membre UE au raportat o intensitate R&D sub sau egală cu 1%: România şi Malta (fiecare cu 0,5%), Cipru (0,7%), Bulgaria (0,8%), Letonia (0,9%), Slovacia şi Luxemburg (fiecare cu 1%).
Sectorul întreprinderilor a continuat să aibă cea mai ridicată pondere a cheltuielilor R&D. Anul trecut, a reprezentat 66,5% din cheltuielile UE cu cercetarea şi dezvoltarea, totalizând 268,1 miliarde de euro. Este urmat de sectorul învăţământului superior (86,1 miliarde de euro, 21,4%), sectorul guvernamental (43,5 miliarde de euro, 10,8%) şi sectorul privat non-profit (5,4 miliarde de euro, 1,3%).
România investește prea puțin în cercetare și dezvoltare, deși avem facilități fiscale pentru acest sector
Interesant este că investițiile mici în cercetare și dezvoltare pe care România le face vin și într-un context în care există o deducere suplimentară de 50% a cheltuielilor eligibile pentru proiectele de R&D, care se aplică la calculul impozitului pe profit. Această deducere se acordă pentru costurile directe, precum cheltuielile cu personalul de cercetare, echipamentele și materialele utilizate în activitate. De asemenea, echipamentele folosite în scopuri de cercetare pot beneficia de amortizare accelerată, permițând deducerea unei părți semnificative din valoarea lor încă din primul an, notează experții de la EY România.
Mai mult, salariații implicați direct în activități de cercetare pot beneficia de scutire de impozit pe venit, iar companiile care desfășoară exclusiv activități de cercetare-dezvoltare au, teoretic, posibilitatea de a accesa scutirea totală de impozit pe profit pentru primii 10 ani de activitate. Din 2024, deducerea suplimentară de 50% se aplică și contribuabililor care datorează impozit minim pe cifra de afaceri, extinzând astfel accesul la facilități fiscale.
Pentru a beneficia de aceste avantaje, companiile trebuie să documenteze riguros activitățile de R&D, să definească proiecte conforme cu criteriile internaționale și, în cazul contribuabililor mari, să obțină certificarea proiectelor în registrul oficial de experți. În pofida cadrului fiscal favorabil, nivelul de utilizare al acestor facilități rămâne relativ redus, din cauza complexității administrative și a cerințelor stricte de documentare.
