"Economia României se confruntă cu o perioadă cu inflaţie ridicată, unul dintre principalii factori responsabili fiind volatilitatea preţului petrolului. În aceste condiţii, scumpirea petrolului poate pune presiune suplimentară asupra preţurilor interne şi poate încetini creşterea economică. Sensibilitatea indicelui preţurilor de consum (IPC) din România la pieţele energetice are o valoare importantă, întrucât o creştere permanentă de 10% a preţurilor petrolului implică şi o majorare de 0,3 puncte procentuale a inflaţiei anuale", susţine Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, este vorba despre o relaţie de dependenţă ce se desfăşoară în etape. Impactul imediat se produce prin preţurile ridicate ale combustibilului la pompă în primul an, urmat de efecte indirecte în următorul an, pe măsură ce costurile de transport şi de producţie industrială se propagă în lanţul de aprovizionare.
"Aceste efecte secundare sunt deosebit de puternice, deoarece categoria bunurilor nealimentare, care include energia şi combustibilul, are o pondere substanţială de 49% în 'coşul' inflaţiei", atrage atenţia Puiu.
Efectele secundare ale majorării prețului la petrol
În cazul în care preţul mediu al petrolului Brent ar creşte de la 70 de dolari la 100 de dolari pe baril, ar fi generată o majorare de peste 40% a costurilor de achiziţie. Astfel, se estimează că această schimbare va adăuga aproximativ 1,29 puncte procentuale la rata anuală a inflaţiei din România, explică acesta.
În plus, un scenariu în care petrolul ar putea ajunge la 120 de dolari pe baril, evidenţiază un risc critic. O astfel de creştere ar putea devia previziunile privind inflaţia cu până la 1,5 puncte procentuale, cu potenţialul de a forţa Banca Naţională a României (BNR) să adopte o poziţie monetară mai drastică pentru a contracara aceste şocuri externe.
