Ce spune fostul ministru despre Evaluarea Națională, profesori și inteligența artificială
- Una dintre cele mai dure observații ale fostului ministru privește discrepanța dintre modul în care sistemul își evaluează profesorii și rezultatele obținute de elevi.
„O problemă generativă majoră, de atunci (2005/2007) și acum (2025/2026), este să sistemul educațional nu se autoevaluează obiectiv. Nu se autocunoaște!”, afirmă Daniel David.
Acesta atrage atenția asupra contrastului dintre calificativele profesorilor și rezultatele slabe înregistrate de elevii români la evaluări.
„Ceva este în neregulă atunci când, pe de o parte, peste 99% dintre cadrele didactice se autoevaluează și sunt evaluate de conducere cu calificativul maxim (...) iar, pe de altă parte, analfabetismul funcțional atinge cotele securității naționale și performanțele noastre la evaluările naționale/bacalaureat și internaționale (PISA) sunt atât de slabe.”
Daniel David cere schimbarea Evaluării Naționale de la clasa a VIII-a: "Trebuie regândită"
- O altă reformă pe care Daniel David o consideră urgentă este modificarea Evaluării Naționale. Actualul examen este, în opinia sa, prea limitat pentru a reflecta adecvat pregătirea unui elev.
„Evaluarea este prea restrictivă și punctuală, devenind astfel nerelevantă. Cred că am fost cel mai critic ministru cu acest sistem, am propus modalități alternative, fără a le operaționaliza definitiv, dar acum, eu nemaifiind acolo, soluția trebuie să vină de la altă echipă ministerială. Dar trebuie să vină!”, a precizat rectorul UBB.
Potrivit interlocutorului Wall-Street, schimbarea evaluării ar trebui să facă parte dintr-o transformare mai amplă a modului în care școala măsoară progresul copiilor.
Daniel David amintește că au fost elaborate standarde de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial, care ar urma să permită ca notele obținute în școli diferite să poată fi comparate.
Totodată, fostul ministru al Educației a mai punctat că evaluările din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a ar trebui, de asemenea, să urmărească mai multe competențe și capacitatea elevilor de a folosi ceea ce au învățat în viața de zi cu zi.
Mai puțină memorare, mai multă aplicare a cunoștințelor
- Una dintre schimbările importante din noua arhitectură curriculară este rezervarea a 25% din timpul fiecărei discipline pentru recuperare, consolidare, progres, performanță și aplicarea cunoștințelor în viața cotidiană.
Daniel David consideră că această formulă poate reduce presiunea programei și poate scoate școala din logica rigidă „ora și lecția.”
Cred că Reformele QX au redus această presiune și au orientat mai ferm școala spre competențe
- Daniel David, fost ministru al Educației -
În noua abordare, competențele ar trebui să combine trei componente: ceea ce elevul știe, ceea ce știe să facă și valorile prin care înțelege de ce anumite lucruri sunt importante.
La liceu, schimbările includ și revenirea gramaticii, a istoriei și geografiei României sub aceste denumiri, introducerea educației teatrale și posibilitatea unor licee de a utiliza planuri-cadru alternative.
Inteligența artificială în școală: „IA este un instrument”
În timp ce elevii folosesc deja instrumente bazate pe inteligență artificială, Daniel David consideră că școala nu ar trebui să ignore tehnologia, ci să învețe să o folosească.
IA este un instrument, care poate să fie bun sau rău în funcție de cum îl utilizăm
- Daniel David, rector UB și fost ministru al Educației -
Oficialul amintește că peste 100.000 de profesori au beneficiat în 2025 de pregătire în pedagogie digitală și că există proiecte PNRR dedicate utilizării inteligenței artificiale.
În mandatul său, spune David, a susținut inclusiv elaborarea unui ghid pentru folosirea AI în școli și proiecte-pilot realizate împreună cu mari actori din domeniul tehnologiei.
Cred că profesorii români sunt bine pregătiți să utilizeze bine IA în școli și am încredere că o vor face înțelept, adică bine!
- Daniel David, rector UBB -
Analfabetismul funcțional, văzut ca risc pentru securitatea națională
- Una dintre cele mai grave probleme identificate de Daniel David rămâne analfabetismul funcțional. Fostul ministru spune că fenomenul depășește granițele sistemului de educație, pentru că influențează atât piața muncii, cât și capacitatea oamenilor de a identifica manipularea și teoriile conspirației.
În diagnosticul realizat în timpul mandatului său, acesta spune că a prezentat „analfabetismul funcțional ca un risc de securitate națională, care ne afectează nu doar piața muncii, dar ne vulnerabilizează la manipulare și conspirații.”
Daniel David a anticipat rezultatele testelor PISA - care măsoară însă performanța elevilor dinaintea reformelor promovate în mandatul său - să ofere din nou o imagine dificilă asupra școlii românești.
Rectorul UBB spune că se teme de „o reconfirmare a unui sistem «… ineficient, inechitabil, nerelevant și de slabă calitate»” sau, în scenariul mai optimist, de rezultate doar ușor mai bune, dar tot sub așteptările României.
„Politica trebuie să se oprească la porțile școlii”
- O altă problemă pe care fostul ministru o pune pe lista priorităților este conducerea școlilor. Daniel David consideră necesară organizarea concursurilor pentru directori și o delimitare mai clară între rolul didactic și cel managerial al directorului. Mai ales, spune acesta, directorii trebuie protejați de influența politică.
Parafrazând un rector clujean în viziunea lui privind misiunea universităților, Florian Ștefănescu-Goangă, spun și eu ferm că politica trebuie să se oprească la porțile școlii!
- Daniel David, rectorul UBB -
În paralel, David consideră necesară reluarea discuției despre arhitectura inspectoratelor școlare și o analiză a sistemului de titularizare.
Bani mai mulți pentru educație, dar după reformarea sistemului
- Daniel David susține creșterea resurselor financiare și o salarizare mai bună pentru oamenii din educație, dar avertizează că simpla introducere a banilor într-un sistem care funcționează defectuos poate perpetua problemele.
Reformele trebuie întâi să se asigure că banii pe care îi ai sunt cheltuiți eficient. Altfel, ajungem iar la merit cu nota 5!
Daniel David, fost ministru al Educației
Daniel David se referă astfel la situațiile în care bursele de merit au ajuns să fie acordate inclusiv elevilor cu medii de 5 sau 6 și critică o serie de mecanisme pe care le consideră anormale, de la plata cu ora până la sistemul degrevărilor.
În același timp, rectorul UBB precizează că nu îi consideră responsabili pe profesori pentru apariția acestor mecanisme, ci pe decidenții politici.
În privința salarizării, fostul ministru pledează pentru salarii de bază „demne”, completate de bonusuri diferențiate în funcție de performanță, măsurată prin incluziune, progres și excelență.
Miza următorilor cinci ani
- Pentru Daniel David, testul real al reformelor nu poate veni imediat. Rectorul UBB consideră că schimbările curriculare, noile standarde de evaluare și măsurile împotriva analfabetismului funcțional au nevoie de timp pentru a produce rezultate măsurabile.
„Dacă facem asta, atunci, peste 5 ani, eu pot fi întrebat despre performanța școlii românești. Dacă nu facem asta, vom rămâne la starea în care suntem!”, afirmă fostul ministru.
În viziunea sa, problema centrală nu mai este dacă sistemul educațional trebuie schimbat, ci dacă reformele începute vor fi continuate.
Nu am aroganța că doar Viziunea QX contează, dar am responsabilitatea să spun că nu putem continua așa cum eram!
- Daniel David, rectorul UBB, fost ministru al Educației -
Redăm INTERVIUL INTEGRAL cu fostul ministru al Educației:
Daniel David: Umbrele sunt prea întinse și periculoase pentru sistemul de educație și pentru țară
Wall-Street: Cu ce provocări începe noul an școlar și care sunt problemele din educație care riscă să se resimtă cel mai puternic în școli, în perioada următoare?
- Prof.univ. dr. Daniel David: Aș putea să fac o astfel de listă, dar spațiul este prea limitat ca să le prezint și să le explic adecvat pe toate cele relevante aici. Dar, sincer spus, nici nu cred că acesta ar fi demersul potrivit, pentru că, și dacă aș avea mai mult spațiu, nu le voi putea epuiza într-un text de acest tip.
De aceea, voi proceda altfel. Vom merge la cauzele de sistem ale acestor probleme din educație, pe care, dacă le înțelegem, atunci înțelegem și multitudinea de probleme specifice și ce trebuie să facem pentru a ne face bine („getting better and staying better”), nu doar pentru soluții de moment („feeling better”).
De la preluarea portofoliului de ministru al educației și cercetării, am făcut un Diagnostic Ministerial QX (https://www.edu.ro/raportQX), pentru a ști obiectiv cum stăm și ce vom avea de făcut. „Q” provine de la „Questions”, iar „X”, de la „Necunoscut”, QX însemnând, așadar, reforme inovative și adecvate la întrebările relevante față de problemele prezentului/viitorului.
Am fost extrem de dezamăgit și iritat să văd că după aproape 20 de ani (în 2005 și 2007 am fost implicat la nivel național în zona educației), am găsit un sistem de educație preuniversitară nemodificat față de Raportul Comisiei Prezidențiale din 2007 (unde eram vicepreședinte) și unde spuneam atunci că sistemul de educație preuniversitară este „…ineficient, inechitabil, nerelevant și de slabă calitate”, iar păstrarea lui în acest fel pune în pericol atât competitivitatea țării
- Prin Diagnosticul Ministerial QX, am accentuat mai explicit analfabetismul funcțional ca un risc de securitate națională, care ne afectează nu doar piața muncii, dar ne vulnerabilizează la manipulare și conspirații – de aceea a fost ulterior inclus în Strategia Națională de Apărare a Țării – și am inițiat un Program Ministerial de Reforme QX (https://danieldavidubb.wordpress.com/2026/07/31/cum-se-manifesta-reformele-qx-in-anul-scolar-universitar-2026-2027-si-in-cercetarea-din-tara/).
O problemă generativă majoră, de atunci (2005/2007) și acum (2025/2026), este să sistemul educațional nu se autoevaluează obiectiv. Nu se autocunoaște! Spre exemplu, ceva este în neregulă atunci când, pe de o parte, peste 99% dintre cadrele didactice se autoevaluează și sunt evaluate de conducere cu calificativul maxim și testele PISA sunt contorsionate în interpretări locale („Noi nu predăm așa!” – și să fie adevărat, întrebarea ar fi: de ce nu?), iar, pe de altă parte, analfabetismul funcțional atinge cotele securității naționale și performanțele noastre la evaluările naționale/bacalaureat și internaționale (PISA) sunt atât de slabe.
Când, într-un sistem de acest tip, se alocă resurse financiare înainte de a-l reforma, se ajunge la situațiile anormale, care afectează în final educația, pe care le-am văzut și din care amintesc aici câteva:
(1) burse de merit cu note de 5 sau 6 (în anul școlar 2023-2024) sau de merit diluat (în unele clase peste 50% dintre elevi – în anul școlar 2025-2026);
(2) plata cu ora transformată dintr-o excepție (normele ar trebui acoperite de titulari/suplinitori) într-un mecanism mascat de creștere a veniturilor, printr-o serie de anomalii în calcularea valorii plății cu ora (salariu raportat nu la timpul de lucru, ci doar la timpul de predare) și a creșterii numărului normelor la plata cu ora, prin fragmentare de școli (unele sub 10 copii) și clase (ex. acceptarea unor clase de a VIII-a cu 1-7 copii);
(3) degrevări de ore la funcțiile de conducere (dar cu salariu întreg), dar apoi preluate din nou la plata cu ora de aceleași persoane degrevate.
Nu reproșez aceste anomalii oamenilor educației, ci politicienilor care le-au oferind astfel de soluții (incluzând „timp mai liber și flexibil”) riscante, care se puteau întoarce (și adesea s-au întors) împotriva lor, în loc să le ofere soluții normale și demne (ex. salarii adecvate/condiții de lucru și resurse pentru un proces educațional de calitate).
Dar, cu toate că am înțeles contextul, așa soluții anormale, ca ministru, nu am putut apăra când au fost aduse în discuție, mai ales într-o criză fiscal-bugetară care putea paraliza țara!
Așadar, îi rog pe profesorii și angajații raționali și responsabili, alături de sindicate și organizațiile elevilor și părinților, să avem o perspectivă realistă asupra sistemului propriu, cu bune și rele. Numai așa „relele” pot fi reduse, iar „bunele”, dezvoltate! Sistemul nostru de educație are lumini (ex. profesori dedicați, elevi de excepție) și umbre (ex. anomaliile descrie mai sus), dar umbrele sunt prea întinse și periculoase pentru sistemul de educație și pentru țară.
Avem multe lucruri bune care trebuie dezvoltate și știm cum să remediem lucrurile proaste. Asta este marea provocare pe care o văd eu, care necesită onestitate, curaj și schimbare de mentalitate!
Orice atitudine, prin care distorsionăm major negativul sau pozitivul, ne afectează credibilitatea și capacitatea de a obține ceea ce merităm și am văzut asta ca ministru în timpul negocierilor legate de criza fiscal-bugetară și legea salarizării.
Eram între două lumi diferite, vorbind despre același lucru: „finanțele” îmi arătau anomaliile de mai sus și datele OECD (ex. unde cadrele didactice din țară aveau cu aproximativ 14% peste media salariilor celor cu studii superioare, în timp ce la nivelul mediei OECD valoarea era de –17%; perioada mare de concediu), iar mulți din educație încercau să normalizeze anomaliile și să refuze analizele internaționale (OECD/PISA etc.), adăugând însă și informații relevante (ex. „burnout”, protecție slabă față de abuzuri, suport educațional insuficient, inclusiv față de persoanele cu nevoi speciale).
Eu am încercat să fiu ministrul Educației, dar unul rațional (care nu refuză realitatea) și responsabil (care caută soluții de corectare a anomaliilor și de dezvoltare sănătoasă a sistemului), pentru a avea un sistem de educație eficient, echitabil, relevant și de bună calitate!
Daniel David: evaluarea națională din clasa a VI-a ar trebui să evalueze mai multe competențe
Care sunt principalele schimbări sau reforme pe care elevii, părinții și profesorii ar trebui să le vadă concret în acest an școlar?
- Așa cum am spus, ca ministru, pornind de la un Diagnostic Ministerial QX, am implementat un Program Ministerial de Reforme QX, care schimbă fundamentul sistemului de educație preuniversitar. M-aș bucura ca oamenii educației (cadre didactice-elevi-părinți) să se implice în monitorizarea și implementarea cât mai eficientă a lor, așa cum le sintetizez în continuare.
Dacă discutăm pe cicluri de studiu, iată principalele modificări,:
• La nivel de liceu, după 20 de ani, avem o reformă majoră legată de curriculum.
◦ Planurile-cadru standard – care stabilesc disciplinele și orele asociate – descentralizează din decizie către școală și se reintroduc discipline noi; spre exemplu, gramatica revine la liceu, istoria și geografia României revin sub acest nume, pentru a accentua cultura națională, iar educația teatrală completează componenta de arte. Deoarece unii profesori reformiști nu au fost mulțumiți de anvergura schimbărilor, am introdus planurile-cadru alternative, unde 43 de licee (77 de specializări) își vor implementa propriile planuri-cadru, în viziunea lor, păstrând constant doar trunchiul comun (important pentru bacalaureat și competențele cheie) (https://edu.ro/press_rel_67_2025_cons_pub_planuri_cadru_liceu).
◦ Noile programe școlare (https://www.edu.ro/press_rel_195_2025), reformate după aproape 20 de ani, accentuează cunoștințe și competențe moderne, tehnologii avansate și îmbină diseminarea cunoașterii, cu generarea acesteia, ceea ce îi dă științei un avantaj față de pseudoștiință/pseudocunoaștere.
◦ 25% din timpul alocat fiecărei discipline va fi utilizat pentru recuperare/consolidare/progres-performanță/utilizare cotidiană, ieșind din logica „ora și lecția” și contribuind astfel și ca un antidot la analfabetismul funcțional.
◦ Am elaborat metodologia prin care s-a regândit profilul tehnologic, întărind componenta duală și eliminând vechile „școli profesionale” (care devenise o sentință și un stigmat pentru copii). Astfel, dacă suntem înțelepți și constructivi, putem avea toate avantajele care existau în „școlile profesionale”, dar asigurăm demnitate și dăm mai multe șanse copiilor.
• La nivel de gimnaziu, dincolo de unele discipline noi și moderne (ex. educație media digitală, pregătirea pentru viață), 25% din timpul fiecărei discipline trebuie utilizat și aici în logica educațională descrisă în cazul liceului.
De asemenea, evaluarea națională din clasa a VI-a ar trebui să evalueze mai multe competențe, inclusiv utilizarea loc în viața cotidiană (așa cum s-a făcut deja în anul școlar 2025-2026), iar, pornind de aici, printr-un plan individualizat, fiecare copil să beneficieze de acest demers.
• La nivelul învățământului primar, cele 2 ore de educație remedială sunt fundamentale pentru pregătirea copiilor și un antidot la analfabetismul funcțional. De asemenea, evaluările naționale din clasele a II-a și a IV-a trebuie să evalueze mai multe competențe, inclusiv utilizarea lor în viața cotidiană (așa cum s-a făcut deja în anul școlar 2025-2026), iar, pornind de aici, printr-un plan individualizat, fiecare copil să beneficieze de acest demers.
• La nivelul educației timpurii, presiunea tuturor, așa cum am făcut și eu ca ministru, trebuie să fie pe gradul de cuprindere (cât mai multe creșe și grădinițe) și pe pregătirea resursei umane.
Dacă discutăm transversal, aș menționa câteva aspecte majore:
• PNRR-ul, implementat de toți miniștrii Educației, a schimbat în bine școala românească. Eu am avut misiunea să-l renegociez în 2025 și să implementez cele renegociate, salvând în proces aproximativ 1 miliard de euro (https://edu.ro/press_rel_147_2025). Sunt convins că lucrurile au continuat adecvat și după mandatul meu, copiii având acces la școli modernizate, resurse umane mai bine pregătite și procese educaționale mai eficiente.
• Școlile cu performanță mai scăzută pot solicita un parteneriat din partea școlilor mai performante, în relația de tip „mentor-mentorat”, cu un suport financiar crescut din partea ministerului (https://edu.ro/press_rel_209_2025).
• În baza Legii 198/2023, am reglementat în 2025 funcționarea „Școlilor din spital” (https://www.edu.ro/prezentare_scoala_din_spital), de care vor beneficia copiii aflați în situații medicale complicate.
• Am inițiat reforma olimpiadelor (https://www.edu.ro/press_rel_200_2025), iar, în baza ei, acum se pot rediscuta bursele de performanță (ex. înainte se putea obține o calificare la faza națională cu un punctaj de 40 de puncte din 100; acum este nevoie de 60 de puncte, pentru a reflecta cu adevărat meritul și spiritul de excelență al olimpiadelor).
• Cred că procesul de digitalizare, susținut de proiecte majore PNRR și europene, face școala românească mai transparentă și mai puțin birocratică. În acest sens, peste 100 000 de profesori au beneficiat în 2025 de pregătire în pedagogie digitală și am permis utilizarea formală a catalogului electronic (până în 2025 se putea pilota).
• Am elaborat standardele de evaluare la nivel de educație primară și gimnaziu – care au fost pilotate apoi în 2026 și se vor implementa din anul școlar 2026-2027 –, ceea ce va permite note comparabile între ele în școli diferite, un pas important spre un portofoliu educațional și comparații naționale.
• Am reglementat temele pentru acasă, care, dacă sunt implementate adecvat, pot deveni un factor motivant al învățării (https://www.edu.ro/press_rel_208_2025).
• În cele din urmă, am întărit în educație componentele (1) de etică (https://edu.ro/comunicat_presa_02_2025_mesaj_ministru_DD-adoptare_HG) și (2) de siguranță (https://www.edu.ro/press_rel_43_2025_mesaj_ministru) și control al comportamentelor problematice din școli (ex. prin introducerea „butonului roșu” – https://agerpres.ro/2025/05/22/ministrul-educatiei-a-semnat-ordinul-privind-butonul-rosu-din-scoli–1452254), inclusiv prin ghiduri (https://www.edu.ro/press_rel_159_2025) și susținere financiară.
În ciuda temerilor, ca urmare a măsurilor fiscal-bugetare, învățământul simultan a crescut doar subunitar, prin raportare la învățământul standard. Atâta timp cât dorim să avem școli în fiecare comună și acceptăm școli cu număr foarte mic de copii, învățământul simultan este de neevitat.
În principiu, eu nu văd învățământul simultan ca problematic, dacă îl facem însă după modele psihopedagogice adecvate (există chiar pedagogii care îl încurajează) și cu o formare adecvată a cadrelor didactice (de aceea am introdus în premieră ghiduri și am cerut universităților să includă module de formare în programele universitare – https://agerpres.ro/comunicate/2025/10/05/comunicat-de-presa---world-vision-romania--1490453).
Soluția aceasta (inspirată din ce se întâmplă în Franța/Irlanda) am propus-o forțat de opțiunile și legislația actuală a țării, deoarece cea în care eu cred se bazează pe comasări în unități școlare centrale mai mari și/sau campusuri școlare, unde poți să susții mai bine profesori calificați și resurse adecvate (cam ce face Finlanda).
Ce perspective vedeți pentru sistemul de educație preuniversitară în acest an, dar și ce se poate îmbunătăți realist și unde există riscul ca problemele deja cunoscute să escaladeze?
- Sistemul de educație ar trebui să implementeze Programul Ministerial de Reforme QX. Dacă facem asta, atunci, peste 5 ani, eu pot fi întrebat despre performanța școlii românești. Dacă nu facem asta, vom rămâne la starea în care suntem!
În curând, vor apărea rezultatele la testele PISA (n.r. - până la publicarea interviului rezultatele PISA au apărut)– atenție!, bazate pe performanța dinaintea Reformelor QX – și tare mă tem că vom avea o reconfirmare a unui sistem „…ineficient, inechitabil, nerelevant și de slabă calitate” sau, în cel mai bun caz, dar improbabil, o poziționare ușor mai bună, dar sub așteptările țării.
Cei care nu ar susține Programul Ministerial de Reforme QX au datoria să vină cu o soluție alternativă, deoarece nu avem ce proteja sau dezvolta în paradigmele vechi. Așadar, nu am aroganța că doar Viziunea QX contează, dar am responsabilitatea să spun că nu putem continua așa cum eram!
Daniel David: Un alt mit care merită amintit este acela că nu poți face reforme fără bani
Ați fost ministru al Educației și ați luat pulsul problemelor direct de la sursă, ca să spun așa. În acest context, dacă ar fi să stabiliți trei priorități urgente pentru educația preuniversitară în noul an școlar, care ar trebui să fie acestea? Ce măsuri concrete ar trebui luate?
A4: Programul Ministerial de Reforme QX a reașezat paradigmele și arhitectura sistemului de educație preuniversitară în fundații sănătoase. Pe acest fond:
(1) Resurse financiare. Acum pot fi aduse resurse financiare în sistem, începând cu legea salarizării! Eu am susținut revendicările salariale din timpul grevei din 2023, țintind în același timp și o salarizare demnă (prin salariul de bază) și competitivă (prin bonusuri diferențiate legate de performanță exprimată prin incluziune/progres/excelență), nu doar pentru cadrele didactice, ci pentru toată resursa umană din educația preuniversitară.
a. În ciuda unor mituri care au circulat intens, în anul 2025 cred că eu am avut ca ministru cel mai mare buget consolidat al educației din ultimii 20 de ani(aprox. 4,32% din PIB, din bugetul general consolidat, estimat la sfârșitul anului 2025). Asta pentru că reducerile s-au făcut din promisiuni (nesustenabile și bazate pe împrumuturi), nu atât din bugetul alocat la începutul anului 2025. Dar, dacă ducem bani într-un sistem nereformat, apar anomalii și risipă, după cum am arătat anterior.
În acest context, un alt mit care merită amintit este acela că nu poți face reforme fără bani. Dimpotrivă, reformele trebuie întâi să se asigure că banii pe care îi ai sunt cheltuiți eficient. Altfel, ajungem iar la merit cu nota 5! Sistemul educațional este acum mai reformat, așa că putem asimila mai eficient resurse financiare, care trebuie să vină, deoarece mai avem loc până la minimum 15% din bugetul general consolidat pe cheltuieli.
b. Deși Reformele QX erau independente, din păcate, acestea s-au suprapus cu măsurile fiscal-bugetare legate de criza fiscal-bugetară prin care trecea țara, ultimele luând de multe ori nedrept fața Reformelor QX în discursul public. Evident, ca ministru, nu doream măsurile fiscal-bugetare, știind că vor genera tensiuni în sistemul de educație, dar au fost necesare, contribuind la evitarea includerii țării în „Junk” și la protejarea unor aspecte esențiale în educație prin prisma bugetului din 2025 (salarii/posturi ocupate/unele forme de burse).
Odată adoptate de Coaliția Pro-Occidentală, prin Programul de Guvernare și Legea 141/2025, ca ministru aveam obligația de a le implementa și am făcut acest lucru gândindu-le ca măsuri temporare, până la stabilizarea țării, și aplicate doar în repere educaționale UE/OECD (cinstit spus, măsurile fiscal-bugetare nu au reflectat mereu cele mai bune practici de acolo, dar nici nu au ieșit din limitele existente).
Așa cum am spus la momentul adoptării lor, măsurile fiscal-bugetare ar trebui ajustate pe măsură ce țara se stabilizează, iar în acest sens, ca ministru vorbeam încă din 2025 de creșterea valorii plății cu ora, pentru a reflecta și partea de pregătire (dar după normarea corectă a timpului de lucru), regândirea degrevărilor (fără însă ca aceeași persoană să aibă posibilitatea de al prelua la plata cu ora orele sale degrevate) și rediscutarea unor burse de performanță (odată ce am inițiat reforma „olimpiadelor”).
În cele din urmă, mă bucur că bursele sociale și cele duale nu au fost afectate în 2026 de reduceri – eu am reușit să le păstrez încă din 2025 –, iar programul „masă sănătoasă” trebuie extins (eu am reușit aici o creștere a bugetului pentru 2026 cu 40%, chiar în condițiile crizei fiscal-bugetare din 2025).
(2) Leadership și arhitectură. Trebuie derulat concursul de directori pentru unitățile școlare și reluată discuția despre arhitectura inspectoratelor. În ceea ce privește directorii, după discuții cu sute dintre ei, inclusiv cu organizații profesionale ale lor, am lăsat un „draft” de metodologie, iar important este să delimităm clar componenta didactică de cea managerială din postul de director și să-l protejăm de ingerințele politice – parafrazând un rector clujean în viziunea lui privind misiunea universităților, Florian Ștefănescu-Goangă, spun și eu ferm că politica trebuie să se oprească la porțile școlii! În ceea ce privește inspectoratele am dezbătut public în 2025 un model pe care l-am propus, fără însă a intra în detalii, iar acest lucru trebuie reluat. În fine, așa cum am spus în Diagnosticul Ministerial QX, se impune o analiză a titularizării, pentru a întări statutul cadrului didactic în sistemul de educație.
(3) Proces educațional. Trebuie regândită evaluarea națională pentru clasa a VIII-a. Așa cum am spus în Raportul de Diagnostic Ministerial QX, evaluarea este prea restrictivă și punctuală, devenind astfel nerelevantă. Cred că am fost cel mai critic ministru cu acest sistem, am propus modalități alternative, fără a le operaționaliza definitiv, dar acum, eu nemaifiind acolo, soluția trebuie să vină de la altă echipă ministerială. Dar trebuie să vină! De asemenea, trebuie să asigurăm rapid manualele și formarea profesorilor pentru reforma curriculară la nivel de liceu, inclusiv să finalizăm standardele de evaluare la acest nivel.
În sinteză, dacă aș fi acum ministru, pe lângă monitorizarea și accelerarea implementării Reformelor QX, aceste trei teme mari ar fi priorități pentru mine.
Daniel David: IA este un instrument, care poate să fie bun sau rău în funcție de cum îl utilizăm.
Inteligența artificială este deja folosită de elevi și profesori. Ar trebui școala românească să o integreze oficial în procesul educațional? Unde vedeți oportunitățile și unde sunt riscurile?
- Am vorbit despre inteligența artificială (IA) recent, în mai multe interviuri (https://danieldavidubb.wordpress.com/2026/08/04/reforma-qx-pentru-deceniul-ai-cum-reconstruim-cercetarea-romaneasca-o-scurta-sinteza-a-prezentarii-de-la-palatul-parlamentului/ ). Aici, în sinteză, aș puncta că IA este un instrument, care poate să fie bun sau rău în funcție de cum îl utilizăm. Așa cum am spus, peste 100 000 de profesori au fost pregătiți în 2025 în pedagogie digitală
Există mai multe proiecte PNRR focalizate pe utilizarea IA, iar ca ministru am stimulat implicarea marilor actori (ex. Microsoft) în școli, prin programe pilot, și am susținut elaborarea unui Ghid de utilizare a IA în școli. Așadar, cred că profesorii români sunt bine pregătiți să utilizeze bine IA în școli și am încredere că o vor face înțelept, adică bine!
În ce măsură programa școlară este încă prea încărcată și demotivantă și cât de realistă este trecerea de la memorare la competențe?
- Cred că Reformele QX au redus această presiune și au orientat mai ferm școala spre competențe. Spre exemplu, ieșind din logica „ora și lecția”, procentul de 25% din timpul alocat unei discipline pentru recuperare/consolidare/progres-performanță/relevanță cotidiană reduce încărcătura.
De asemenea, descentralizarea adusă prin noile planuri-cadru (standard și alternative) stimulează motivația și interesele elevilor.
În sfârșit, specialiștii vor observa un lucru cheie, și anume că, în noile planuri-cadru de la liceu, competențele acoperă simultan triada fundamentală – cunoștințe declarative (ce știi să1 spui despre tine/lume) / cunoștințe procedurale (ce știi să faci) și valori (ce este important și de ce) –, până acum valorile fiind într-un capitol separat, ceea ce putea reduce motivația educațională, a conchis Daniel David, rectorul UBB.
