Ce prevede Legea educației. Pălărie: Școlile pot impune ce uniforme doresc
„Noi avem probleme sistemice de analfabetism şi ce facem? Poleim. Pe viitor, în trei ani de zile, la următoarele teste PISA, dacă legea asta intră în vigoare, nişte copii îmbrăcaţi în uniformă de data asta se vor duce să dea aceleaşi teste PISA şi va fi la fel de multă linişte în capul lor, dar pe deasupra vor avea uniformă şi poate vor avea pampoane şi bentiţă. Este o nebunie, în opinia mea", a declarat Pălărie la Parlament.
El a argumentat că Legea învăţământului preuniversitar clarifică faptul că fiecare şcoală poate să introducă uniforme, Consiliul de administraţie poate hotărî adăugarea lor, cum să arate şi cum să fie acoperite, dacă este nevoie, costurile financiare ale acestor uniforme.
„Există acum o iniţiativă PSD, care mi se pare că este într-un concurs de populism cu AUR (...), care nu doar că readuce discuţia uniformei obligatorii, pe care o credeam moartă odată cu comunismul din România, dar mai face două lucruri grave, în opinia mea, adaugă o amendă pentru părinţii care au copii îmbrăcaţi necorespunzător la şcoală”, a transmis Pălările.
„Iar a doua chestiune foarte gravă, în opinia mea, mai adaugă, sigur, că ar trebui să existe o subvenţie pentru costul uniformei de la 50%, 30% până la acoperirea totală a costului, dar nu se precizează din ce sursă de finanţare şi nu se precizează cu ce contracte şi cine va comanda uniformele generalizate, de unde", a spus Pălărie.
Pălărie: Discutăm despre teoria formelor fără fond
Potrivit acestuia, "dincolo de toate capcanele şi şopârlele întinse în această lege, pur şi simplu discutăm despre teoria formelor fără fond". În vară, elevii au contestat și ei propunerea uniformei obligatorii. PSD viza încă din 2015 reintroducerea uniformelor obligatorii.
„Am avut copiii în şcoli în care s-a introdus uniforma obligatorie. După vreo trei-patru luni, în momentul în care au început să apară din ce în ce mai multe plângeri că acele uniforme erau de proastă calitate şi erau costisitoare şi scumpe, au început să apară discuţiile dacă nu cumva între părinţii care au luat decizia achiziţionării uniformelor dintr-un loc şi acei furnizori, dacă nu cumva existau înţelegeri”, a explicat acesta.
„Deci tema asta este foarte, foarte complicată. Acum se pare că se doreşte la scară industrială pentru toată România. Şi, din punct de vedere al profesoratului şi al clasei, nu mă aştept ca aceste uniforme, repet, să schimbe ce e în interiorul capului copiilor", a susţinut Pălărie.
„Cu o încredere aproape înduioșătoare în puterea textilelor, ni se propune ca școala românească să fie reparată începând cu vestimentația. Inițiatorii susțin că uniforma ar reduce diferențele sociale dintre elevi și ar combate bullying-ul bazat pe statutul financiar al familiei”, a transmis Consiliul Național al Elevilor.
„Problema este reală, însă soluția este comodă. Diferențele sociale nu dispar când elevii poartă aceeași culoare la bluză. Ele se mută în telefon, în încălțăminte, în ghiozdan, în vacanțele afișate online, în banii de buzunar, în felul în care un copil vorbește despre ce are acasă și în felul în care ceilalți îl privesc.
Tocmai de aceea, dacă vrem să rezolvăm o problemă atât de profundă în comunitățile școlare, trebuie să pornim de la sursă. Mentalitatea, preconcepțiile sau stereotipurile cu care elevii vin de acasă pot alimenta comportamente de excludere și pot transforma diferențele materiale în motive de umilire. Unii elevi pot ajunge să privească de sus restul colegilor nu pentru că poartă anumite haine, ci pentru că au interiorizat, voluntar sau involuntar, o scară de valori în care bunurile materiale devin criterii de superioritate”, se menționa în mesajul CNA.
