Cât de scumpi sunt carburanții în România și cum influențează aceștia bunurile și serviciile
Conflictul recent din Orientul Mijlociu, care a blocat traficul petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz - pe unde se tranzita circa 20% din consumul global de țiței și LNG - este doar ultimul argument folosit pentru a justifica creșterea în lanț a prețurilor la pompă în România. Ca de obicei, orice mărire a costului asociat cu carburantul se regăsește, în scurt timp, în prețul bunurilor și serviciilor pe care trebuie să le achite românii. De aceea, este interesant să vedem cât au crescut prețurile și cum se reflectă asta pe „lanțul” scumpirilor.
Conform AEI, prețul motorinei la pompă din România este peste nivelul prețului corect de piață. Totuși, diferența nu ar fi majoră, învârtindu-se în jurul a 10 bani pe litru. Analiza Asociației arată că prețul petrolului Brent și a Motorinei Low Sulphur Gasoil Futures a crescut constant și, cum România își obține țițeiul pentru necesarul intern într-un procent majoritar de pe piețe externe, asta afectează prețurile de la noi din țară.
„Conform calculelor AEI prețul mediu al motorinei la pompă ar fi trebuit să crească de la 7,64 lei/l în decembrie 2025 la un maxim de aproximativ 8,35 lei/l în prima săptămână din martie 2026. Pe baza fluxurilor logistice și a costurilor materiei prime achiziționate, analiza indică faptul că prețul corect al motorinei nu ar trebui să depășească aproximativ 8,35 lei/l, iar cel al benzinei aproximativ 8,18 lei/l. Cu toate acestea, conform datelor publicate de platforma PecoOnline, în data de 5 martie 2026, prețul mediu al motorinei în România era de 8,45 lei/l”, arată AEI.
„La un consum anual de aproximativ 6,6 milioane de tone de motorină, o diferență de doar 10 bani pe litru poate însemna sute de milioane de lei anual. Această sumă este plătită indirectă de transportatori, agricultori, industrie și, în final, de consumatori. Într-o economie în care transportul rutier rămâne principalul mod de circulație a mărfurilor, motorina este un cost sistemic. Din cei 10 bani, estimăm că 3,5 bani merg la bugetul de stat și 6,5 bani merg la companii”, continuă Asociația.
„Într-o țară care produce petrol, cu o structură unică în UE, gândită tocmai pentru a stabiliza prețurile carburanților și să atenueze fluctuațiile pieței internaționale, românii ajung să plătească a opta cea mai scumpă motorină din UE, cu aproximativ 27% mai scumpă decât bulgarii (care au cel mai mic preț la motorină). Nu războiul este adevărata problemă, ci oportunismul intern — un sistem în care fiecare criză devine ocazie de profit rapid”, arată AEI.
„Creșterea prețului motorinei din primele 64 de zile ale anului produce efecte în lanț care, deși par mici individual, se propagă în aproape toate sectoarele economiei. În zona alimentelor, impactul este imediat. Transportul cerealelor, distribuția produselor și logistica depozitelor sunt puternic dependente de motorină. Astfel, pâinea și laptele înregistrează o creștere estimată de aproximativ 2% față de decembrie 2025 doar din acest factor. Pentru carne, leguminoase sau produse congelate, unde lanțul logistic este mai complex și implică transport frigorific, impactul ajunge la aproximativ 3%”.
„Locuințele nu scapă nici ele de efectul combustibilului. Materialele de construcții sunt transportate aproape exclusiv cu camioane, iar utilajele de șantier funcționează în mare parte pe motorină. În aceste condiții, costul unui apartament nou crește cu aproximativ 1%, iar al unei case cu aproximativ 2%, exclusiv din cauza scumpirii motorinei. Chiar și chiria reflectă indirect aceste costuri, cu o creștere estimată de aproximativ 1%, prin costuri de întreținere, logistică și servicii auxiliare.
Sectorul materialelor de construcții resimte același efect. Betonul și oțelul se scumpesc cu aproximativ 2%, în timp ce cărămida sau BCA-ul cresc cu aproximativ 1%. Transportul materiilor prime, operarea utilajelor și logistica industrială sunt toate dependente de combustibil. Impactul devine și mai vizibil în infrastructură. Construirea unui kilometru de autostradă implică sute de camioane, excavatoare, buldozere și utilaje grele. În aceste condiții, costul unui kilometru de autostradă crește cu aproximativ 3% doar din cauza motorinei”, scrie AEI.
”Industria textilă nu este nici ea imună. Transportul materiilor prime, producția și distribuția internațională contribuie la scumpiri estimate de aproximativ 2% pentru tricouri și blugi și de aproximativ 3% pentru încălțăminte. Cea mai mare presiune apare însă în serviciile de bază. Transportul public, unde autobuzele funcționează predominant pe motorină și înregistrează o creștere de aproximativ 7%. Alte servicii esențiale — precum apa și canalizarea — cresc cu aproximativ 2%, deoarece pomparea și operațiunile logistice depind indirect de costurile energetice și de transport”, arată Asociația.
„Faptul că România a ajuns pe locul 8 în Uniunea Europeană la prețul motorinei ar trebui să fie un semnal de alarmă, nu doar o statistică de moment”, continuă sursa citată, care estimează că, până la jumătatea acestei luni, creșterea de prețuri la motorină se va dubla procentual față de finele lui decembrie - adică +14% la motorină în intervalul 31 decembrie 2025 - 14 martie 2026.
Cum arată arhitectura de producție și distribuție a carburanților în România
România este al doilea producător de țiței din Europa și are una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri petroliere din Europa Centrală și de Est, având rafinării, acces direct la importuri maritime prin Marea Neagră și un sistem logistic de conducte care conectează porturile cu rafinăriile și depozitele interne, transmite AEI.
Aprovizionarea cu țiței și produse petroliere din România este structurată pe trei niveluri principale:
- fluxul curent de aprovizionare (producție internă și importuri)
- stocurile comerciale ale companiilor
- stocurile strategice obligatorii ale statului.
- Acest model este identic cu cel utilizat în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene și este conceput pentru a asigura securitatea energetică.
„Rafinăriile din România procesează materia primă din producția internă și din importuri maritime sau regionale. Contractele de aprovizionare sunt în general organizate pe cicluri logistice de 30–90 de zile. În paralel, rafinăriile mențin stocuri operaționale de țiței echivalente cu aproximativ 20–45 de zile de funcționare, nivel standard în industria europeană de rafinare”.
„În cazul produselor petroliere, lanțul logistic este mai rapid, importurile regionale de motorină pot ajunge în 7–21 de zile, iar transporturile maritime din Orientul Mijlociu sau Asia în 20–45 de zile. Consumul anual de țiței al României este de aproximativ 10 milioane de tone. Producția internă acoperă doar 2,9 milioane de tone, ceea ce înseamnă că aproximativ 70% din necesar provine din importuri.”
Principalele surse sunt:
- Kazahstan
- Azerbaidjan
- Irak
Motorina este principalul carburant al economiei românești. Consumul anual este de aproximativ 6,6 milioane de tone, o parte importantă fiind acoperită din importuri directe sau din țiței importat și rafinat local. Capacitatea totală de rafinare este de aproximativ 12 milioane de tone anual, suficientă pentru a acoperi mare parte din consumul intern și pentru exporturi regionale. Transportul țițeiului și al produselor petroliere este realizat prin rețeaua operată de Conpet, care are aproximativ 3800 km de conducte, arată Asociația. România dispune în prezent de trei rafinării majore:
- Petromidia (Rompetrol) – aproximativ 4,8 milioane tone/an
- Petrobrazi (OMV Petrom) – aproximativ 4,5 milioane tone/an
- Petrotel (Lukoil) – aproximativ 2,7 milioane tone/an
„Piața funcționează cu mai multe niveluri de stocuri. Stocurile comerciale de produse petroliere acoperă în mod normal aproximativ 20–45 de zile de consum. În paralel, România menține stocuri strategice obligatorii conform legislației UE, care trebuie să acopere cel puțin 90 de zile de importuri nete sau 61 de zile de consum intern .
În practică, nivelul este de aproximativ 90 de zile de consum . Prin urmare, sistemul petrolier românesc ar putea acoperi teoretic 110–130 de zile de consum în cazul unei crize majore. Capacitatea totală estimată de stocare pentru țiței și produse petroliere în România este aproximativ 3,3 milioane de tone (aproape jumătate din consumul unui an întreg al României)”, se mai arată în analiza AEI.
