Seceta de pe Dunăre scoate la iveală o vulnerabilitate construită în ani: România s-a bazat pe geografia favorabilă și pe un mix energetic diversificat, fără să investească suficient în rețele, stocare, interconectări și infrastructură, subliniază economistul-șef al ING Bank, Valentin Tătaru. Șocul ajunge acum într-o industrie deja în declin, iar marii producători sunt folosiți drept amortizor informal al sistemului energetic.
Tătaru avertizează că nivelul scăzut al Dunării nu va deraia singur economia, însă industria românească oricum șubredă este expusă chiar și la mici efecte negative de moment.
România a petrecut ani de zile bazându-se pe o geografie favorabilă și pe un mix energetic diversificat, fără să investească suficient în sistemele care fac aceste avantaje reziliente
-Valentin Tătaru, ING Bank-
Fiecare perturbare poate părea redusă atunci când este analizată separat: un reactor scos din funcțiune, o fabrică oprită temporar, o barjă încărcată mai puțin sau un feribot suspendat. Împreună, acestea indică însă aceeași vulnerabilitate, într-o economie aflată deja în stagnare și cu foarte puțin spațiu pentru șocuri care ar fi putut fi prevenite.
Producția nucleară, hidrocentralele, transportul fluvial și agricultura depind de același sistem de apă
România dispune de un mix energetic relativ echilibrat, care include hidroenergie, energie nucleară, combustibili fosili, energie eoliană și energie solară. Diversitatea tehnologiilor nu înseamnă însă și o diversitate a riscurilor, menționează economistul.
Producția nucleară, hidrocentralele, transportul fluvial și o parte importantă din agricultură depind de același sistem de apă, care devine tot mai puțin predictibil.
Capacitatea de producție solară, inclusiv cea instalată de prosumatori, a crescut rapid, însă producția flexibilă, capacitățile de stocare și interconectările nu au avansat în același ritm.
Planurile pentru noi unități nucleare, retehnologizarea reactoarelor existente, centralele pe gaze și modernizarea rețelelor există de mai mulți ani. Actuala criză este, astfel, atât un șoc climatic, cât și rezultatul unui deficit de implementare.
Lucrările improvizate de astăzi compensează, în realitate, deciziile de investiții ratate ieri
-Valentin Tătaru-
Nivelul redus al Dunării a afectat direct centrala nucleară de la Cernavodă, care furnizează în mod obișnuit aproximativ o cincime din energia electrică a României. După ce apa a coborât sub pragurile necesare operațiunilor de răcire, unul dintre cele două reactoare a fost deconectat de la rețea.
Guvernul a declarat stare de urgență la nivel național pentru luna august și a alocat fonduri pentru lucrări temporare de redirecționare a apei către reactorul rămas în funcțiune. Pe 3 august, militarii români au folosit explozii controlate pentru a îndepărta o formațiune stâncoasă care bloca lucrările.
Intervenția poate proteja temporar producția, dar nu reprezintă o strategie energetică. Îndepărtarea unei formațiuni din albia fluviului nu creează noi capacități, nu consolidează interconectările cu alte state și nu accelerează instalarea sistemelor de stocare.
Capacitatea limitată de interconectare cu Europa Centrală și de Vest reduce posibilitatea României de a acoperi deficitul prin importuri.
Industria românească devine amortizorul informal al sistemului energetic
Presiunea din energie afectează un sector industrial care era deja în dificultate, consideră Tătaru. Producția industrială a scăzut cu 3,1% în perioada ianuarie-mai 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, în timp ce industria prelucrătoare a înregistrat un declin de 4,3%.
Scăderea nu reprezintă doar o încetinire ciclică temporară. Industria românească se confrunta cu probleme încă dinaintea pandemiei, pe fondul cererii slabe din Europa de Vest, al costurilor de finanțare și energie, al capitalului de producție învechit și al dificultăților persistente de competitivitate.
Decizia producătorilor auto Dacia și Ford de a întrerupe producția până pe 19 august reduce cererea de electricitate cu aproximativ 200MW, a anunțat premierul Ilie Bolojan, la începutul săptămânii.
Trebuie făcută însă diferența între o reducere de urgență a consumului și o oprire programată. Ford a precizat că întreruperea activității pentru vacanța de vară fusese stabilită în avans.
”Chiar și în aceste condiții, faptul că autoritățile se bazează pe marii producători pentru a contribui la echilibrarea sistemului energetic arată numărul limitat de alternative disponibile pe termen scurt.
Semnalul mai amplu este că producătorilor cu un consum intensiv de energie li se cere să acționeze drept amortizor informal al sistemului energetic, într-un moment în care marjele industriale și apetitul pentru investiții sunt deja sub presiune”, a explicat economistul-șef ING.
Totuși, impactul direct asupra produsului intern brut al câtorva săptămâni cu o producție auto mai redusă nu ar trebui exagerat, este de părere acesta. O parte din activitatea pierdută poate fi recuperată ulterior, iar perioada de vară este afectată în mod obișnuit de lucrările de mentenanță și de concedii.
Problema este mai ales semnalul transmis investitorilor și companiilor industriale. În loc să fie protejate de un sistem energetic flexibil și bine interconectat, fabricile cu un consum ridicat sunt chemate să absoarbă o parte din șoc.
Industria prelucrătoare se contractă, în timp ce construcțiile beneficiază de investițiile în infrastructură și de fondurile europene. Producția din construcții a crescut cu 11,3% în primele cinci luni din 2026, contribuind la evitarea unei scăderi economice mai profunde.
”Acest sprijin nu poate înlocui însă pe termen lung un sector de producție competitiv. România are nevoie de drumuri, căi ferate și infrastructură energetică pentru a susține potențialul industrial, nu doar pentru a menține creșterea produsului intern brut”, menționează Tătaru.
