Declarațiile au fost făcute după ședința Comandamentului Energetic, desfășurată marți la sediul Transelectrica.
Debitul Dunării rămâne prea scăzut pentru repornirea Cernavodă
Secretarul de stat Bușoi a explicat că o creștere a debitului Dunării este așteptată în jurul datei de 15 septembrie, dar aceasta ar urma să fie mult sub media ultimilor ani.
„Abia în jurul datei de 15 septembrie pare că vom avea o creștere, dar și această creștere este mult sub media ultimilor ani. Prin urmare, e posibil ca toată luna septembrie să avem situația în care debitul la intrarea în țară să fie scăzut și nivelul apei în zona Cernavodă, necesar pentru răcirea reactoarelor și pentru funcționarea pompelor și pentru funcționarea în siguranță a centralei nucleare, să fie insuficient pentru repornirea centralei”, a subliniat Bușoi.
Oficialul a precizat că autoritățile nu pot avansa în acest moment o dată clară pentru repornirea reactoarelor.
Există unele semnale pozitive legate de precipitațiile din bazinul superior al Dunării, în special în Austria, precum și o mică creștere pe râul Sava, însă acestea nu sunt considerate suficiente pentru a schimba deocamdată prognozele.
„După 15 septembrie vom face o nouă evaluare, dar ne așteptăm ca lucrurile să poată fi posibile abia către sfârșitul lunii septembrie”, a apreciat secretarul de stat.
România acoperă diferența prin importuri
Oprirea centralei nucleare înseamnă o lipsă de aproximativ 1.200-1.300 MW în Sistemul Energetic Național, diferență care este acoperită inclusiv prin importuri.
Bușoi a precizat că România poate suplini necesarul în funcție de nivelul producției interne și, în special, de producția eoliană.
„Pentru următoarele trei zile avem un ajutor, să spun așa, din producția de eolian, în așa fel încât importurile vor fi bine sub 2.000 MW în orele de vârf”, a menționat oficialul.
Acesta a adăugat că Centrala Nucleară de la Paks s-a redeschis în totalitate, iar Kozlodui nu a fost în pericol, ceea ce permite României să apeleze la importuri mai ales în orele de consum ridicat.
„În concluzie, Sistemul Energetic funcționează în parametrii normali, nu este pusă în discuție sub nicio formă securitatea aprovizionării, dar rămânem în alertă, cu atenție pe tot ceea ce înseamnă funcționarea sistemului”, a menționat Bușoi.
Cărbunele, gazele și hidroenergia funcționează în parametri normali
În cadrul Comandamentului Energetic au fost analizate și principalele capacități de producție de energie în care statul român are participații.
Pe segmentul cărbunelui, Complexul Energetic Oltenia și Valea Jiului funcționează în parametri normali, iar rezervele de cărbune sunt considerate suficiente.
Pe partea de gaze, OMV Brazi, centrala veche de la Iernut, Romgaz și Elcen funcționează în condiții normale, cu cantități apropiate de maximul tehnologic.
Hidroelectrica continuă să contribuie în orele de vârf, în special prin utilizarea rezervelor din lacuri.
Dispecerul Energetic Național a prezentat și prognozele pentru producția fotovoltaică, eoliană și pentru capacitățile de stocare.
