Un reactor de la centrala nucleară din Bulgaria se oprește pentru aproape două luni. Ce înseamnă pentru România și cum s-ar putea vedea în facturi

Unitatea 6 a centralei nucleare Kozlodui este programată să se oprească pentru revizia anuală 

"Astăzi, 8 octombrie 2026, unitatea 6 a centralei nucleare Kozlodui este programată să se oprească pentru revizia anuală şi reîncărcarea cu combustibil. Revenirea este prevăzută pentru sfârşitul lunii noiembrie. Unitatea 5 continuă să funcţioneze, însă puterea sa este condiţionată de nivelul Dunării şi de asigurarea apei necesare centralei. 

Este o oprire planificată, dar momentul ei complică bilanţul energetic al regiunii şi, implicit, al României. Retragerea temporară a unui grup de aproximativ 1.000 MW reduce producţia disponibilă într-o perioadă în care zilele se scurtează, temperaturile pot coborî, iar consumul de seară creşte. România trebuie să privească această schimbare prin prisma propriei dependenţe de importuri în orele în care producţia internă nu acoperă cererea", afirmă Dumitru Chisăliţă.

România ar putea depinde mai mult de importuri

Potrivit acestuia, necesarul de energie din import poate creşte în perioadele în care mai multe state din regiune înregistrează simultan un consum ridicat.

"Problema este că vecinii pot avea nevoie de energie în aceleaşi ore în care avem nevoie şi noi. Dacă răcirea vremii cuprinde simultan România, Ungaria şi Balcanii, cererea regională creşte. Dacă se adaugă vânt slab şi indisponibilităţi la centrale, surplusurile disponibile pentru export se reduc.

 În aceste condiţii, importul devine mai scump şi mai greu de asigurat. Bulgaria poate continua să exporte electricitate şi după oprirea unităţii 6. Dar cantitatea disponibilă depinde de producţia celorlalte centrale şi de consumul propriu. Ungaria poate facilita accesul la energia din Europa Centrală, însă are şi ea nevoie de importuri. Energia trebuie să existe la capătul traseului, iar reţelele trebuie să permită transportul ei până în România", explică preşedintele AEI.

În analiza sa, Chisăliţă prezintă un scenariu în care România ar putea avea nevoie de importuri de 2.700 MW în orele de seară.

"Pentru a înţelege dimensiunea riscului, putem folosi un scenariu de lucru la un consum de seară de 7.600 MW şi o producţie internă de 4.900 MW, România ar avea nevoie de 2.700 MW din import. Dacă în acea oră ar putea atrage doar 2.500 MW, ar rămâne o diferenţă de 200 MW de acoperit prin producţie suplimentară, flexibilitate sau reducerea consumului. Aceste valori sunt ipoteze de analiză, nu o prognoză oficială", precizează acesta.

Profilurile orare recente indică un consum de seară de aproximativ 6.400-6.700 MW în România

Conform datelor prezentate, profilurile orare recente indică un consum de seară de aproximativ 6.400-6.700 MW în România, 5.400-5.600 MW în Ungaria şi circa 4.000 MW în Serbia. Aceste valori reprezintă repere istorice, nu prognoze pentru ziua de joi.

Totodată, scenariul regional elaborat de AEI indică un deficit cumulat de producţie de aproximativ 6.400 MW pentru ţările analizate din Europa Centrală şi de Sud-Est, în condiţiile luării în calcul a opririi unităţii 6 de la Kozlodui.

Preşedintele AEI atrage atenţia că siguranţa sistemului energetic depinde şi de existenţa rezervelor necesare în cazul unor avarii.

"Mai mult, echilibrarea producţiei cu cererea nu epuizează problema siguranţei. Sistemul trebuie să păstreze rezerve pentru pierderea neaşteptată a unui grup sau a unei legături de transport. Un bilanţ care se închide la limită poate deveni vulnerabil la prima avarie", subliniază Chisăliţă.

Acesta explică şi efectele nebulozităţii asupra producţiei de energie şi asupra posibilităţilor de acoperire a consumului de seară.

"Nebulozitatea adaugă presiune, dar efectul ei trebuie explicat corect. După apus, fotovoltaicul contribuie oricum foarte puţin. Norii reduc însă producţia din timpul zilei, energia disponibilă pentru încărcarea bateriilor şi posibilitatea de a păstra apa din acumulări pentru vârful de seară. În orele critice contează decisiv centralele disponibile, hidroenergia, vântul, stocarea încărcată şi importurile efectiv realizabile", arată preşedintele AEI.

În opinia sa, România poate acoperi cererea de electricitate în majoritatea serilor din octombrie, însă anumite condiţii meteorologice şi tehnice pot reduce marja de siguranţă.

"Evaluarea mea este că România poate acoperi cererea în majoritatea serilor din octombrie. În serile reci, cu vânt slab şi avarii suplimentare, marja poate deveni însă foarte mică. Oprirea Kozlodui 6 creşte presiunea asupra acestei marje; singură, nu justifică anticiparea unor întreruperi generalizate", afirmă Dumitru Chisăliţă.

Va crește prețul energiei?

În ceea ce priveşte efectele economice, acesta consideră că reducerea producţiei disponibile în regiune ar putea determina creşterea preţurilor energiei electrice în orele de vârf.

"Primul efect probabil este economic: energie mai scumpă în orele de vârf. Când producţia disponibilă scade, piaţa apelează la alternative mai costisitoare. Pentru furnizorii expuşi acestor ore cresc cheltuielile de achiziţie şi riscul, care se pot reflecta ulterior în ofertele către consumatori. Facturile nu cresc automat astăzi, dar costul vulnerabilităţii poate ajunge în contractele viitoare", explică preşedintele AEI.

Chisăliţă susţine că autorităţile ar fi trebuit să prezinte un bilanţ al resurselor disponibile pentru acoperirea consumului în perioadele dificile.

"Autorităţile trebuiau să prezinte public un bilanţ credibil pentru serile dificile: producţie disponibilă, importuri realizabile, rezerve şi măsuri pentru o avarie suplimentară. Puterea instalată şi mediile lunare nu răspund acestei întrebări. Revizia de la Kozlodui era cunoscuta. Tocmai de aceea, România trebuia să se fi pregătit pentru ea. Securitatea energetică se măsoară în capacitatea de a acoperi ora dificilă, la un cost suportabil. Oprirea Kozlodui 6 ne obligă să demonstrăm câtă siguranţă avem în acea oră", a adăugat preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.