„O astfel de situație nu era estimată nici în 100 de ani”, a declarat Luca Niculescu, referindu-se la situația de la Cernavodă. În acest context, proiectul destinat creșterii cantității de apă care ajunge la centrală capătă prioritate.
Repornirea Reactorului 1 marchează reluarea producției, însă creșterea acesteia se face treptat. Unitatea va ajunge la nivelul maxim de producție în perioada următoare, iar aportul suplimentar de energie va reduce necesarul de import, mai ales în intervalele cu consum ridicat.
Procedurile de pornire a Unității 1 au început pe 4 noiembrie, după îndeplinirea condițiilor minime necesare.
Reconectarea la Sistemul Energetic Național a început aseară. Pornirea unei unități nucleare este o operațiune complexă, realizată conform unor proceduri stricte de securitate nucleară.
Reactorul 1 fusese oprit controlat pe 28 iulie, din cauza debitului scăzut al Dunării. La jumătatea lunii august a fost deconectată și Unitatea 2. Repornirea acesteia depinde de o creștere susținută a nivelului fluviului, deoarece funcționarea primei unități necesită volume mari de apă și conduce la scăderea nivelului din bazinul de aspirație.
Cele două unități de la Cernavodă au fiecare o capacitate de 700 MW. În perioada opririi, specialiștii centralei au desfășurat activități pentru menținerea lor în condiții sigure, iar compania a anunțat că lucrează împreună cu autoritățile și partenerii la soluții care să reducă efectele unor situații similare.
