Publicarea declaraţiilor de avere expune persoanele care au această obligaţie "unei nejustificate atenţii publice", fiindu-le afectată viaţa privată prin dezvăluirea unor date cu caracter personal, susţine Curtea Constituţională, notează Agerpres.
De asemenea, Curtea spune că există riscul folosirii inteligenţei artificiale (AI) la prelucrarea "în masă" a datelor cu caracter personal, ceea ce face posibilă crearea unor tipare comportamentale personalizate care "desconsideră demnitatea umană.
Decizia este oficială: este interzis ca declaraţiile de avere şi interese să mai fie publicate pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate
Curtea Constituţională a publicat miercuri motivarea deciziei din 29 mai prin care a stabilit că este interzis ca declaraţiile de avere şi interese să mai fie publicate pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate sau pe paginile online ale altor instituţii publice, iar aceste declaraţii nu mai trebuie să cuprindă veniturile şi bunurile soţilor şi copiilor.
Referitor la partea privind publicarea declaraţiilor de avere, Curtea Constituţională invocă posibila utilizare a inteligenţei artificiale în prelucrarea informaţiilor, fapt ce ar afecta viaţa privată a demnitarilor şi funcţionarilor.
"Textul Constituţiei se opune unei prelucrări în masă a datelor cu caracter personal, prin publicarea declaraţiilor de avere cu consecinţa expunerii persoanei unei nejustificate atenţii publice. Curtea subliniază că dezvoltarea tehnologiilor de inteligenţă artificială face posibilă crearea unor modele şi tipare comportamentale personalizate în raport cu fiecare declarant în parte, ceea ce, coroborat cu abundenţa informaţiilor private devoalate, prin efectul legii, în spaţiul public, prezintă un risc în sensul desconsiderării demnităţii umane şi a individualităţii persoanei, fragilizând până la anulare protecţia constituţională de care aceasta trebuie să se bucure în privinţa vieţii sale private", se arată în motivarea CCR.
CCE spune că doar 10 din cele 27 țări din UE publică asemenea declarații de avere
Curtea menţionează că, în UE, din cele 27 de state membre, doar 10 impun membrilor parlamentelor naţionale să îşi declare averea (Belgia, Bulgaria, Grecia, Franţa, Italia, Cipru, Lituania, Polonia, Portugalia şi Slovenia), iar dintre acestea doar în şapte state datele sunt făcute publice total sau parţial.
