În ultimii ani, industria auto a fost zguduită de mai multe crize, iar o decizie din aprilie a autorităților chineze de a limita exporturile de metale rare pare că duce deja la un nou moment dificil pentru o ramură industrială greu încercată de la pandemia de COVID-19 încoace. Reuters scrie, conform Automotive News, că unii producători sunt într-atât de disperați de lipsa metalelor rare că ar fi gata să plătească „orice sumă” pentru a-și umple stocurile și să evite oprirea producției.
„Industria nu a învățat nimic după ultima criză”
Frank Eckard este CEO-ul unei companii producătoare de magneți, o componentă importantă în mașinile moderne, dar care este căutată și în industria de apărare și cea aeronautică. Magneții, dar și metalele rare ca materie primară pentru producția anumitor componente, trec acum printr-un regim mult mai strict de control înainte de a fi exportați din China, cel mai mare furnizor de pământuri rare.
Recent, restricțiile, instituite încă din aprilie ca răspuns la taxele vamale mărite de către administrația Trump, au oprit producția lui Suzuki Swift, model compact asamblat în Japonia. Astfel, Suzuki a devenit prima victimă a noii politici de stat a Chinei, care emite mult mai greu permise de export pentru metale rare.
O investigație a arătat că autoritățile chineze lucrează cu un număr insuficient de persoane pentru a soluționa toate cererile de licențe de export, iar departamentul cu pricina ar avea program doar miercurea.
Acum, Eckard a declarat că mulți constructori sunt într-o cursă contra-cronometru pentru a găsi surse alternative de metale rare și magneți, pentru a evita oprirea producției. În acest context, unele companii care se bazează pe firma lui Eckard, Magnosphere, pe lanțul lor de furnizare i-ar fi spus acestuia că fabricile ar putea fi oprite la jumătatea lui iulie, în lipsa magneților și a metalelor rare necesare.
„Sunt gata să plătească oricât”, a spus acesta. Recent, Trump a declarat că Statele Unite se vor întâlni cu reprezentanți chinezi pentru a dezbate problema metalelor rare, dar este greu de crezut că se va ajunge la un consens care să includă și Europa.
Dacă nu se rezolvă situația rapid, acesta ar putea să fie al treilea șoc major pentru industria auto după criza semiconductorilor din 2021-2023, care a lovit la scurt timp de la declanșarea pandemiei de COVID-19. Ambele au dus la opriri ale producției vreme de săptămâni bune de zile.
Ca răspuns la aceste crize, cei mai mari jucători de pe piață și-au fortificat rețelele de furnizare și au prioritizat crearea unor rezerve mai mari pentru componente cheie, față de strategia mai eficientă financiar a stocurilor „la minut”, care asigură furnizarea pe termen scurt și, deci, nu necesită spații mari de stocare. Totuși, Eckard susține că situația din aceste săptămâni arată că „nimeni nu a învățat ceva după ultima criză”.
China domină producția mondială pe bază de metale rare
China își permite să facă un joc dur în această perioadă pentru că se bucură de o poziție privilegiată în domeniul metalelor rare și al magneților, atât de uzitați de mașinile moderne. În mod similar, Taiwan-ul este un nod cheie în producția de semiconductori și chipuri, care s-au aflat la baza crizei anterioare care a paralizat industria auto.
CLEPA, Asociația Europeană a Producătorilor de Componente Auto, a transmis că, deja, mai multe fabrici de piese s-au închis pe întreg continentul european din cauza restricțiilor impuse de China. „Mai devreme sau mai târziu, această problemă îi va lovi pe toți”, a transmis secretarul general al organizației, Benjamin Krieger.
Pentru context, mașinile moderne folosesc motorașe pentru diverse componente, iar aceste motorașe au și metale rare în componența lor. Vorbim de oglinzile retrovizoare, de sistemele audio, dar și de ștergătoare, pompele de ulei sau diverșii senzori pentru presiunea de la anvelope sau pentru frâne sau accelerație.
În acest moment, China controlează cam 70% din industria mondială (!) de minerit pentru metale rare, respectiv 85% din capacitatea planetară de rafinare și 90% din capacitățile de producție a aliajelor pe bază de metale rare și a magneților, conform AlixPartners.
O mașină electrică utilizează cam 500 de grame de componente cu metale rare, în timp ce o mașină cu motor termic doar ~250 de grame, conform AIE (Agenția Internațională a Energiei).
